Ce spun anunțurile ieftine despre prețurile locuințelor: Genova vs marile orașe din România
Un anunț de vânzare pentru un apartament cu două camere, postat într-un cartier din vestul orașului Genova, a declanșat o amplă discuție online în rândul românilor. Locuința era oferită la 45.000 de euro, un preț care a părut surprinzător de mic pentru mulți, mai ales în comparație cu tarifele practicate în București și în alte centre urbane din România.
Prețurile locuințelor în orașe mari și periferii
Debaterea a scos în evidență diferențele mari dintre piețele imobiliare: capitalele și marile orașe din România înregistrează prețuri în creștere, în timp ce în anumite zone periferice ale unor orașe occidentale se găsesc oferte foarte accesibile. În Capitală, apartamentele obișnuite pornesc de regulă de la aproximativ 100.000 de euro, iar în multe cazuri prețurile pot depăși 200.000 de euro. În Cluj‑Napoca, media este situată la câteva mii de euro pe metru pătrat, iar un apartament de 50 mp poate ajunge la 150.000-160.000 de euro în zonele centrale.
Există, însă, orașe și cartiere – atât în România, cât și în Occident – unde locuințele se vând la prețuri mult mai mici, de ordinul zecilor de mii de euro, din cauza izolării, a condițiilor de trai modeste sau a problemelor economice locale. Astfel de oferte rămân de multe ori neatractive pentru cumpărătorii care caută oportunități de locuit sau investiții în contexte urbane cu perspective economice mai bune.
Comparat cu piețele din București, Cluj, Iași, Timișoara, Constanța sau Sibiu, prețul sugerat pentru apartamentul din Genova a părut multora neobișnuit.
„45.000 de euro pe două camere în Genova, Italia? Nu, frate, n-am ce să caut la macaronarii ăia, eu vreau să dau de la 200.000 de euro în sus la mine, în România”
Controverse: de la suspiciuni legate de zonă la argumente despre oportunități
Unii au pus sub semnul întrebării veridicitatea sau motivul unui preț atât de redus într-un oraș turistic, menționând că existența unor cartiere cu probleme de securitate sau cu infrastructură precar își poate explica prețurile mici. Alții au atras atenția că nivelul de siguranță este foarte dependent de zona exactă a cartierului, unele sectoare fiind considerate mai expuse decât altele.
„Am nimerit de 1 Mai, acum câțiva ani, în Genova. Erau foarte mulți turiști italieni veniți acolo, orașul fiind considerat o destinație de vizitat. Pentru că era sărbătoare, nu mai găseai cazare sub 250 de euro pe noapte. Greu de crezut că, la acești bani, apartamentul nu este într-o zonă dubioasă”
Unii comentatori au subliniat că nu are sens compararea directă între un oraș din România, cu piață activă de joburi și infrastructură, și localități occidentale afectate de declin demografic sau economic. Alții au contrazis această idee, arătând creșteri consistente ale prețurilor și în orașele românești mai mici.
„Și în Ploiești, Slobozia sau Brăila găsești apartamente la 30.000-40.000 de euro, dar și mai scumpe. După doi-trei ani în care lumea nu va mai cumpăra, prețurile vor scădea. Nu își au rostul comparațiile dintre un oraș aproape părăsit din Italia, Spania sau Franța și București, un oraș cu joburi și infrastructură”
Pe de altă parte, unii văd în astfel de oferte din Occident oportunități de investiții sau de diversificare a portofoliului imobiliar, dacă se consideră costurile reale ale proprietății, randamentul potențial și riscurile asociate.
„Genova este o zonă cu un port la care Constanța doar speră. Poți să te duci cu trenul sau cu mașina în Monaco, Monte Carlo, Portofino, Cinque Terre. Este un oraș cu o populație de circa 500.000 de locuitori, într-o zonă unde probabil sunt anual turiști cât în toată România”
Declin demografic și efecte asupra pieței imobiliare
Genova, un port istoric important al Italiei, a traversat în ultimele decenii un proces de scădere a populației și de îmbătrânire demografică. Aceste transformări, combinate cu schimbări în structura economică, au influențat cererea și oferta pe piața locuințelor, explicând, parțial, prezența unor oferte la prețuri reduse în anumite zone.
„Genova a avut, încă din secolul al XIX-lea, un model demografic aparte: spor natural scăzut sau negativ, reducerea numărului mediu de membri ai unei gospodării și un proces constant de îmbătrânire. Acest model este caracterizat de un spor natural negativ, cauzat de fertilitatea scăzută și de vârsta ridicată a femeilor la căsătorie, de speranța mare de viață și, implicit, de ponderea ridicată a persoanelor vârstnice în totalul populației. Reducerea dimensiunii medii a gospodăriilor este cauzată atât de îmbătrânire – care lasă mulți oameni singuri după moartea rudelor -, cât și de o instabilitate familială și o rată a destrămării căsătoriilor deosebit de pronunțate pentru contextul italian”
Rapoartele oficiale citate în dezbateri arată că regiunea în care se află Genova înregistrează unul dintre cele mai ridicate indici de îmbătrânire demografică din țară, ceea ce accentuează tendința spre scăderea cererii în anumite segmente imobiliare.
„Indicele de îmbătrânire a populației din Liguria, la 1 ianuarie 2024, a atins maximul istoric al ultimilor 20 de ani: 276,6 persoane vârstnice de peste 65 de ani la fiecare100 de tineri sub 15 ani. Indicatorul este în creștere cu aproape 6 puncte procentuale față de anul precedent, când era de 270,9, și cu 35 de puncte procentuale față de 2004, când era de 241,6. Astfel, Liguria își confirmă statutul de cea mai îmbătrânită regiune a Italiei”
Concluzii: ce înseamnă pentru cumpărători și investitori
O ofertă imobiliară foarte ieftină într-un oraș cunoscut nu înseamnă automat o „afacere” bună: contează locația exactă, starea clădirii, contextul socio‑economic și perspectivele de dezvoltare. În același timp, comparațiile între piețele din țări diferite trebuie făcute cu prudență, luând în calcul venituri medii, locuri de muncă și calitatea infrastructurii locale.
„Să nu credem că toți sunt proști pentru că dau 200.000 de euro pe un apartament în București și nu preferă să dea 45.000 de euro pe unul în Genova”
- Pentru cumpărători: analizați zona și costurile reale (întreținere, taxe, transport, securitate) înainte de a decide.
- Pentru investitori: comparați randamentul potențial cu riscurile demografice și economice ale regiunii.
- Pentru publicul larg: atenție la generalizări; un preț mic poate ascunde probleme serioase, iar un preț mare nu garantează automat un bun context social sau economic.
