Fonduri PNRR în pericol: România poate pierde 4,5 miliarde euro în următoarea lună
Ce înseamnă pierderea fondurilor PNRR pentru economie și stabilitate
Premierul Ilie Bolojan avertizează că România se confruntă cu un risc imediat: dacă opt proiecte de lege asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (fonduri PNRR) nu sunt adoptate în Parlament, țara poate pierde circa 4,5 miliarde de euro – aproximativ 1% din PIB – chiar până luna viitoare. Potrivit prim-ministrului, unele dintre aceste proiecte, inclusiv legea salarizării din sectorul public, sunt încă în consultare cu instituții europene.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează asupra efectelor economice profunde ale unui astfel de eșec:
“Din cele opt proiecte de legi pentru PNRR care trebuie votate în Parlament depinde un procent din PIB, adică aproximativ 4,5 miliarde de euro, iar pierderea acestei sume ar avea consecințe grave pentru economia României. În primul rând, deficitul bugetar ar depăși ținta de 6,2%, deoarece acești bani sunt deja incluși în schema bugetară, iar dacă nu vor veni, va trebui fie să îi suplinim din alte surse, fie să ne asumăm un deficit mai mare, ceea ce ar fi o misiune sinucigașă, un fel de harakiri economic, întrucât agențiile de rating ar retrograda România la categoria junk, cu toate efectele negative cunoscute.”
Negrescu subliniază că există o fereastră scurtă de timp pentru soluții: aprobarea parțială a legilor sau renegocierea condițiilor pentru a lega finanțarea de proiecte de infrastructură fezabile.
“Este absolut esențial ca, în următoarele 30 de zile, să aprobăm măcar o parte din aceste legi sau să renegociem condiționalitățile din PNRR, astfel încât banii să fie legați de investiții în infrastructură, nu de reforme politice pe care nu le putem duce la bun sfârșit din cauza intereselor electorale sau a birocrației, iar faptul că nu am reușit să mutăm finanțarea către proiecte fezabile a fost o poveste frumoasă, dar fără happy end. Este puțin probabil ca Parlamentul să voteze aceste legi în perioada următoare, deși ar fi o minune ca parlamentarii să dea dovadă de responsabilitate națională”
De asemenea, expertul explică impactul asupra monedei și al proiectelor în derulare:
“În ceea ce privește impactul asupra monedei, cei 4,5 miliarde de euro sunt esențiali pentru stabilitatea leului, deoarece, odată intrați în țară, ajută la menținerea cursului euro-leu și la prevenirea unui nou puseu inflaționist, iar în lipsa lor, ne-am confrunta cu o depreciere mai mare a leului și cu scumpirea datoriei externe existente, iar cele mai multe dintre șantierele și lucrările deja începute ar fi în pericol de închidere, deoarece nu am avea de unde să finanțăm aceste investiții, cu excepția împrumuturilor de pe piețele externe la dobânzi mult mai mari”
Jocuri politice și propuneri pentru un acord național
Analistul politic Alexandru Coita percepe tensiunile actuale drept un conflict politic cu efecte pe termen scurt, în care actorii își ajustează mesajele pentru a părea responsabili, în timp ce responsabilitatea adoptării legilor care vizează fondurile PNRR rămâne incertă.
“Din punctul meu de vedere, această situație reprezintă, în esență, un joc politic de scurtă durată, în care fiecare actor implicat încearcă să se poziționeze ca fiind responsabil, iar declarațiile recente, precum cele ale președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care l-a acuzat pe Ilie Bolojan și pe cei din PNL că nu sunt suficient de dornici să promoveze legile necesare pentru PNRR, în timp ce PSD ar fi adoptat deja patru astfel de legi, sunt dovada acestui comportament.”
Coita insistă că soluția nu este o guvernare temporară, ci un pact național similar acordurilor din anii ’90, menit să asigure stabilitate economică și politică pentru implementarea proiectelor esențiale:
“În opinia mea, soluția nu o reprezintă așa-numit guvern de armistițiu, fie el și pe termen scurt, ci mai degrabă conturarea unui plan cuprinzător pentru România, atât pe plan economic, cât și politic, care să semene cu acordurile de la Snagov din 1995, ce au stat la baza parcursului european al țării. Cred că este necesară o a doua versiune a acestor acorduri, adaptată la poziționarea geostrategică actuală a României și la un proiect economic ambițios care să ne ducă spre nivelul economiilor dezvoltate, iar pentru aceasta este nevoie de expertiză și de specialiști, dar consider că acesta este singurul proiect care ar putea scoate țara din criza actuală”
El avertizează împotriva transformării planului în „teatru politic” și cheamă partidele la discuții concrete, pentru a evita riscul unei lipse de guvernare eficiente:
“Pe scurt, ar fi foarte potrivit ca partidele politice să treacă de la discuțiile centrate pe persoane și atacuri la dezbateri despre măsuri concrete și obiective pentru România, pentru că astfel lucrurile s-ar putea cristaliza, în timp ce jocurile de poziționare și tacticile de branding, în care Bolojan încearcă să pară responsabil, iar Grindeanu vrea să arate că este în opoziție și nu susține măsurile de austeritate, nu vor duce la nimic bun, ci doar la haos și la bulgarizarea României, adică riscul de a ajunge într-o situație similară cu cea a Bulgariei, care timp de trei-patru ani a fost practic fără guvernare”
Mesaje publice, responsabilitate politică și repercusiuni
Coita mai atrage atenția asupra imaginii publice și a continuității politice, argumentând că un lider nu se poate delimita simplu de formațiunea din care provine fără un demers politic clar:
“Bolojan nu se poate delimita complet de PNL ca partid, pentru că, în mod corect și firesc, dacă ar dori să se detașeze de imaginea acestui partid, ar trebui să fondeze o nouă formațiune politică, întrucât nu poți să folosești sigla Partidului Național Liberal, care a guvernat alături de PSD ani de zile, și în același timp să pretinzi că ai apărut din senin acum câteva luni și că o iei de la zero, pentru că acest lucru nu este adevărat și nu este corect față de electoratul României.”
În final, analiștii pun presiune pe clasa politică pentru a se concentra pe adoptarea legislativelor necesare sau pe renegocierea condițiilor programului, astfel încât fonduri PNRR să nu fie pierdute, iar efectele asupra cursului valutar, datoriei și investițiilor publice să fie limitate.
