Nicușor Dan atacă decizia CCR: „Încalcă fundamentul transparent al democrației

Controversa deciziei CCR privind declararea averilor demnitarilor

Curtea Constituțională a României a hotărât recent că declarațiile de avere și interese ale demnitarilor nu mai trebuie să includă bunurile și veniturile soților și copiilor, o decizie ce a stârnit critici puternice din partea președintelui României, Nicușor Dan.

Reacția președintelui asupra unei decizii controversate

Nicușor Dan a calificat hotărârea drept „surprinzătoare”, apreciind că ea contravine principiului fundamental al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice. El a subliniat importanța accesului publicului la informațiile despre averile oficialilor, considerând acest lucru esențial pentru asigurarea integrității și responsabilității în viața publică.

Președintele a făcut apel la Parlament să remedieze rapid eventualele neajunsuri legislative evidențiate în motivarea deciziei CCR, pentru a restabili un cadru legal eficient și transparent.

Decizia CCR și impactul asupra transparenței

Curtea a stabilit că obligația de a declara bunurile și veniturile soților contravine prevederilor constituționale, invocând nerespectarea principiului legalității. Conform CCR, faptul că declarația este o asumare pe propria răspundere penală face imposibilă includerea în aceasta a informațiilor despre ceilalți membri ai familiei, pe care declarantul nu le poate garanta.

De asemenea, CCR a hotărât că publicarea online pe site-urile instituțiilor și al Agenției Naționale de Integritate a acestor declarații afectează dreptul la viață privată, în ciuda scopului legitim de prevenire a corupției și de promovare a transparenței politice.

Consecințele și recomandările Curții

Curtea Constituțională a clarificat că decizia nu abrogă obligația demnitarilor de a depune declarații de avere, ci restricționează doar publicarea acestora pe platformele web. Documentele vor fi transmise Agenției Naționale pentru Integritate, care va gestiona informațiile conform prerogativelor legale.

Această hotărâre ridică semne de întrebare privind gradul de transparență a vieții politice și administrative în România și deschide discuții privind echilibrul între protecția vieții private și nevoia publică de informare.