CCR analizează sesizarea privind legea de aprobare a OUG nr. 21/2026 și implementarea Instrumentului SAFE
Curtea Constituțională a României va discuta joi o sesizare de neconstituționalitate depusă de 53 de deputați împotriva legii care aprobă Ordonanța de urgență nr. 21/2026, act normativ ce vizează cadrul național pentru implementarea Instrumentului SAFE, destinat consolidării industriei europene de apărare.
Ce contestă deputații în privința Instrumentului SAFE
Sesizarea, înregistrată la Curte pe 27 mai, atrage atenția că legea nu se limitează la măsurile necesare implementării Instrumentului SAFE, ci introduce dispoziții care ar depăși obiectul reglementării europene. Potrivit autorilor, actul include modificări ce privesc domenii fără legătură directă cu instrumentul menționat.
Parlamentarii reclamă că, deși scopul declarat al legii este punerea în aplicare a regulamentului european, textul adoptat în procedură de urgență conține prevederi referitoare la Planul Național de Redresare și Reziliență, administrația publică locală, funcția publică, Codul administrativ și regimul achizițiilor publice.
„Solicităm Curții Constituționale să admită prezenta sesizare și să constate că legea criticată este neconstituțională în ansamblul său. În subsidiar, solicităm Curții să constate neconstituționalitatea dispozițiilor prin care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2026 reglementează materii străine de obiectul Instrumentului SAFE”, se arată în sesizarea depusă la CCR.
În motivare, semnatarii invocă încălcări ale unor principii constituționale fundamentale: statul de drept, calitatea legii, separația puterilor în stat, rolul Parlamentului, condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență, autonomia administrației publice locale și regulile bugetare naționale.
Printre prevederile contestate figurează dispozițiile legate de PNRR, organizarea administrației locale, stabilirea numărului maxim de posturi în unitățile administrativ-teritoriale, procedura depunerii jurământului de către aleșii locali, cadrul funcției publice, precum și derogările privind achizițiile publice și contractele aflate în derulare.
Decizia Curții va stabili dacă legea poate fi promulgată în forma adoptată de Parlament sau dacă va fi trimisă înapoi pentru modificări din cauza neconstituționalităților reținute.
