Relațiile România – SUA: decizia coaliției privind contractul de consultanță
Președintele unei formațiuni politice a declarat că liderii fostei coaliții s-au întâlnit la Palatul Cotroceni, împreună cu președintele Nicușor Dan, pentru a discuta despre un contract de consultanță din Statele Unite și că toți au fost de acord cu inițiativa.
„A fost o discuție cu domnul președinte, cu liderii coaliției, s-a prezentat ideea (…) Statele Unite funcționează în acest fel (…) Toți am fost de acord, niciunul nu a spus nu (…) Toată lumea a fost de acord, și domnul Bolojan și domnul Grindeanu și domnul Fritz”, a declarat Kelemen Hunor la Euronews.
El a argumentat că decizia este justificată de nevoia de a susține interesele naționale și de a menține atenția partenerilor din SUA asupra României.
„Este vorba de a susține interesele noastre (…) România trebuie să rămână pe radarul SUA (…) de aceea cred că a fost un lucru bun, sper și rezultatele să fie pe măsură”, a adăugat acesta.
Potrivit declarațiilor oficiale, discuția ar fi avut loc la începutul lunii mai, iar suma prevăzută în contract nu este neobișnuită pentru astfel de servicii, chiar dacă reprezintă o sumă semnificativă pentru bugetul național.
Administrația Prezidențială a anunțat că a încheiat un acord pe o perioadă inițială de șase luni cu o firmă de consultanță din Statele Unite, pentru servicii de relaționare și consultanță în raport cu instituțiile americane.
Contractul prevede un plafon maxim de remunerare de 565.000 de dolari pe lună, în funcție de serviciile prestate, și are ca obiectiv consolidarea relației strategice dintre România și SUA.
„Obiectivul general al acestui contract este apărarea și promovarea intereselor strategice ale României, consolidarea Parteneriatului cu Statele Unite și creșterea capacității statului român de a apăra eficient interesele cetățenilor noștri într-un context internațional impredictibil”, transmite Administrația Prezidențială.
Cum văd analiștii relațiile România – SUA
Un director al unui institut de cercetare a subliniat importanța utilizării unor instrumente de lobby și de comunicare în fața administrațiilor din Washington, aducând ca exemplu abordările unor state cu mize economice și diplomatice mari pe piața americană.
„Despre lobby – puțină istorie recentă reală, nu povești, trăită pe viu de subsemnatul. Îmi aduc aminte că în perioada 2015-2019, în primul mandat Trump (eram la Washington DC și acopeream politica internă americană la ambasada noastră), o țară precum Japonia, cu mega companii globale prezente pe piața americană, cu peste 300 de diplomați în DC (noi ne lăudam cu vreo 12 diplomați) avea încheiate, direct prin ambasada lor în SUA sau prin alte agenții publice japoneze, zeci, subliniez, zeci de contracte de lobby pentru a înțelege ce se întâmplă și a-și promova interesele naționale în America lui Donald Trump”, a scris Remus Ioan Ștefureac, pe o rețea de socializare.
Analistul a mai remarcat că, în acea perioadă, România nu dispunea de astfel de contracte, spre deosebire de alte state din regiune.
„Atunci, România nu avea încheiat niciunul (zero contracte de lobby), deși ar fi fost tare utile! Ungaria avea și ea câteva, deși Orban era de pe atunci mare prieten cu Trump. S-a reușit atunci, în principal prin eforturile ambasadorului, ale diplomațiilor noastre și ale unor instituții (non-politice) din România, foarte credibile, însă pentru oficialii americani din zona de securitate-informații, organizarea unei vizite istorice la Washington, chiar pe peluza Casei Albe, a președintelui nostru de atunci”, a adăugat el.
Pe scurt, avizul unanim al liderilor politici a fost justificat public prin nevoia de a-și proteja și promova interesele strategice pe scena americană, iar acordul semnat urmărește exact consolidarea relațiilor bilaterale.
