Anulată hotărârea care introducea sistemul de evidență electronică a salariaților
O instanță a dispus anularea hotărârii guvernamentale care a creat noul sistem de evidență electronică a salariaților, introdus ca înlocuitor al registrului anterior. Decizia, pronunțată în primă instanță, vine în urma unei acțiuni judiciare inițiate de o organizație profesională a experților în legislația muncii și de mai multe firme. Hotărârea poate face obiectul unui recurs.
Contextul și principalele critici aduse sistemului de evidență electronică a salariaților
De la lansare, platforma a fost ținta unor reproșuri din partea specialiștilor în resurse umane și a experților în legislația muncii, care au semnalat probleme tehnice, creșterea birocrației și lipsa consultării celor obligați să o utilizeze.
Reclamațiile vizează cadrul legislativ care a reglementat introducerea platformei, pe care criticii îl consideră neclar și contradictoriu. Printre nemulțumiri se numără sarcini administrative noi pentru angajatori, absența unei analize de impact asupra firmelor mici și mijlocii și lipsa unei consultări reale cu profesioniștii din domeniu.
Organizația care a contestat decizia a subliniat că modernizarea digitală este necesară, dar trebuie implementată în condiții de legalitate, predictibilitate și consultare cu utilizatorii. „Construim sisteme împreună cu cei care le folosesc zilnic, nu împotriva lor”, a transmis aceasta în comunicare oficială.
Probleme de funcționare și experiența utilizatorului
Reclamațiile tehnice semnalate de utilizatori includ întârzieri în autorizarea accesului, erori în funcționare, lipsa unui manual oficial de utilizare și riscul ca anumite disfuncționalități ale platformei să fie interpretate greșit ca probleme de muncă nedeclarată. Deși platforma oferă integrare cu alte baze de date și posibilitatea ca angajații să consulte propriile date, mulți consideră că aceste avantaje sunt umbrite de un design inadecvat și de blocaje frecvente.
„Cei care au contestat REGES în instanță au dreptate în inițiativa lor: acest sistem a fost introdus cu forța, peste noapte, fără a fi fost testat suficient, discutat și analizat înainte cu partenerii sociali și economici și fără a fi fost consultați cei care ulterior au fost obligați să îl utilizeze”, a declarat Doru Șupeală, expert în resurse umane.
„Oamenii spun că sunt foarte multe cazuri în care sistemul se blochează, datele nu se salvează și trebuie să o iei de la capăt cu introducerea tuturor datelor”, explică el.
„Modul în care este gândită experiența utilizatorului este foarte rudimentar. Sistemul pare un zbir birocratic inflexibil și stupid, nu un sprijin inteligent care să te ajute cu o experiență de utilizare prietenoasă și flexibilă. Nu te ghidează, ci doar te penalizează și te trage de urechi, te cheamă la ghișeul fizic pentru orice greșeală și te amenință cu amenzile”, susține Doru Șupeală.
„Pe scurt, este un instrument făcut să facă mai ușoară viața statului și birocraților, nu a companiilor și angajaților. Asta nu este digitalizare”, mai spune el.
Expertul mai atrage atenția asupra lipsei de transparență a proiectului și asupra faptului că identitatea companiei care a realizat aplicația nu este clară în spațiul public: „Eu am încercat să aflu care este compania de software care a realizat acest sistem, iar informația aceasta nu există nicăieri în mediul online. Sau e foarte bine ascunsă. Scrie doar că este făcut prin PNRR, la comanda Ministerului Muncii”.
Critica: digitalizare fără automatizare
Analiza unor specialiști contabili semnalează că, în practică, platforma reflectă mai degrabă o mutare a birocrației din hârtie în online decât o automatizare reală a fluxurilor. Reproșul central este că angajatorii trebuie să introducă manual informații care există deja în alte sisteme ale statului, în loc ca transferul de date să fie automat între instituții.
„REGES este expresia cea mai clară a acestei anomalii, un sistem construit de sus în jos, fără consultare, fără transparență și fără viziune”, nota un expert contabil într-o analiză publicată pe o platformă juridică.
El subliniază că în multe state dezvoltate datele circulă între instituții direct din softurile de salarizare, fără intervenție umană, iar România ar trebui să urmărească integrarea completă a noii platforme cu sistemele fiscale și declarațiile existente pentru a elimina introducerea repetată a acelorași informații.
„Digitalizarea reală nu înseamnă formulare și interfețe lente. Înseamnă încredere, colaborare, transparență și degrevarea oamenilor de sarcini inutile”, a concluzionat specialistul.
Ce urmează
Anularea hotărârii readuce în prim-plan necesitatea unui proces de digitalizare transparent, testat și construit împreună cu utilizatorii finali. Autoritățile au la dispoziție opțiunea de a contesta decizia în instanță, iar discuțiile despre reformarea sistemului și despre modul în care trebuie realizată digitalizarea serviciilor publice vor continua în spațiul public și profesional.
