Consultări la Cotroceni: zi decisivă pentru nominalizarea lui Sorin Grindeanu
La Palatul Cotroceni se anunță o rundă de consultări care ar putea decide soarta unei noi propuneri de premier. Taberele care încearcă să coaguleze susțineri nu au o majoritate clară, iar pozițiile care par de netrecut între ele complică desemnarea: unii parlamentari au spus deschis „orice, mai puțin Grindeanu”, în timp ce liderul social‑democrat își susține public candidatura la funcția de prim‑ministru. În acest context, o eventuală nominalizare a lui Sorin Grindeanu riscă să se lovească de votul negativ din Parlament.
Ce se discută la consultările la Cotroceni
O publicație a cerut opinia a doi analiști politici despre șansele liderului social‑democrat de a reveni în fruntea Guvernului. Grindeanu a mai condus executivul în prima jumătate a anului 2017, perioadă în care a fost înlocuit ca urmare a unor tensiuni interne din partid.
Unul dintre analiști estimează că, în prezent, liderul formațiunii beneficiază de un sprijin intern, iar anunțul privind disponibilitatea sa de a prelua din nou funcția de premier ar fi coordonat cu conducerea partidului.
„Nu cred că s-a autodesemnat. Este o decizie a partidului, luată împreună cu conducerea partidului, și cred că vine ca urmare a anunțului celor de la Partidul Național Liberal că nu ar vota un guvern condus de domnul Sorin Grindeanu. Vine, mai degrabă, ca o, să spunem, întărire venită din partea PSD, legată de faptul că noi mergem mai departe cu președintele pe aceeași linie pe care a arătat-o și PNL‑ul, de fapt, că este urmată de domnul Sorin Grindeanu. Este un război de la distanță între cele două partide”, spune Vladimir Ionaș.
Un al doilea analist atrage atenția că, deși există presiune internă pentru a propune această soluție, candidatul nu are încă o majoritate parlamentară solidă care să îi garanteze trecerea.
„E riscant pentru că, dacă Grindeanu va fi prima propunere de premier, are toate șansele să pice în Parlament.
Pentru că el se bazează pe PSD, iar ca președinte, în cel mai bun caz, se mai poate baza pe UDMR și pe ceva din minorități.
Nu e deloc sigur că AUR sau SOS, oricum, mai mult PNL și USR, care au spus foarte clar „orice, numai Grindeanu nu”, așa cum PSD spune „orice, numai Bolojan nu”, să aibă câștig de cauză la prima nominalizare. El, fiind acum sub presiunea, o dată, a partidului și, doi, a presiunii din partea foștilor parteneri de coaliție, PNL și USR, să preia guvernarea, dacă nu preia alte opțiuni, va trebui să meargă cu varianta aceasta, la supraviețuire, de guvern minoritar.
Decizia președintelui și variantele posibile
Ambii analiști sunt de părere că președintele se află într‑o poziție dificilă: trebuie să aleagă între tabere care nu au convins încă printr‑o majoritate clară. Soluțiile luate în calcul includ fie o nominalizare politică susținută parțial, fie o formulă bazată pe tehnocrați, considerată mai acceptabilă pentru a asigura stabilitate.
„Va fi foarte greu de găsit un consens, din punctul meu de vedere, pentru că președintele are o misiune aproape imposibilă în momentul acesta. Cred că soluția pe care domnul președinte o va oferi va fi aceea de a forma, într‑un fel sau altul, un guvern condus de un tehnocrat sau format în totalitate din tehnocrați. Aici este dificil de spus acum, dar, cu siguranță, unul dintre aceste două scenarii este cel mai viabil pentru președinte.”
Analistul consideră totodată că declarația candidatul social‑democrat poate servi și ca instrument de presiune pentru adversari, în încercarea de a forța concesii sau retrageri ale unor nume din negocieri.
„Cred că va conta foarte mult rolul președintelui aici și în ce măsură partea din PNL și partea din AUR, și mai ales USR, să spunem, dacă președintele mai are acolo influență, ar putea să sprijine un guvern minoritar PSD‑UDMR‑minorități, cu ajutorul a încă 56 de parlamentari care să vină ori de la PNL și USR, ori de la AUR sau de la oricare dintre acestea. Cert e că UDMR‑ului nu i‑ar pica deloc bine dacă AUR ar apărea în peisaj ca susținere pentru guvernul minoritar.
Cred că deja s‑au exprimat prin Kelemen Hunor în legătură cu asta, că nu acceptă un guvern minoritar cu susținerea AUR.
Și atunci, cred că Grindeanu, o dată, este presat din toate direcțiile să vină cu această propunere, dar, pe de altă parte, s‑ar putea să fie și o variantă de negociere, în ideea în care cei de la PNL și USR ar accepta până la urmă o variantă de premier mai degrabă tot de la ei, altul decât Bolojan sau, în cel mai bun caz, un tehnocrat.”
Întrebat dacă l‑ar desemna în această situație pe liderul social‑democraților drept premier, președintele a spus că este o ipoteză care, în acest moment, nu pare probabilă din cauza lipsei unei majorități.
„Este o ipoteză, da, este o ipoteză care în momentul acesta nu pare probabilă, majoritate parlamentară”.
Context istoric și presiuni interne
Poziția lui Sorin Grindeanu se distinge clar de cea din 2017: relațiile cu factorii externi și dinamica internă a partidului s‑au schimbat, iar foști lideri și figuri influente continuă să creeze presiune asupra actualului lider.
„Sigur că n‑au plecat toți și sigur că există presiune pe direcția asta. O dată, Dragnea, dar să ne mai amintim că e o diferență majoră și în raport cu președintele României. Dragnea atunci și implicit Grindeanu, premierul de la acea dată, nu se bucurau de sprijinul președintelui. Adică președintele Iohannis, la acea dată, încă se bucura de popularitate și susținere publică: „jacheta roșie”, vorbea despre „elefantul din încăpere” și punea, la rândul lui, presiune pe Grindeanu și nu avea o relație foarte bună cu Dragnea.
De data asta, Nicușor Dan nu pare în postura respectivă. Avem o presiune dinspre PSD pentru că, de data aceasta, președintele României insistă pe o guvernare cu PSD în joc, cu PSD în coaliție. Klaus Iohannis atunci avea o problemă cu un guvern majoritar PSD.
Să nu uităm că PSD câștigase alegerile cu un procent impresionant, că guverna împreună cu ALDE, era pe cai mari și toate astea, iar președintele era în dezacord puternic cu PSD.”
Unul dintre analiști avertizează că, fără o majoritate clară prezentată în fața președintelui, este puțin probabil ca un mandat de prim‑ministru să fie înmânat unei propuneri politice care nu convinge din start.
„Chiar dacă ar putea acest lucru, să nu uităm că președintele a spus că nu crede că va arunca lucrurile într‑o necunoscută, pentru că a declarat că nu vrea să facă experimente. Mă îndoiesc că, dacă nu te duci în fața președintelui cu o majoritate deja formată, îți va înmâna mandatul de premier.
Trebuie să ne așteptăm la acest lucru.
Ne putem aștepta ca ziua de luni să fie extrem de interesantă.”
Presiunile din interiorul partidului
În prezent, vocea critică din interiorul formațiunii pare mai puternică decât în trecut, iar Grindeanu este prins între mai multe curente interne care îi subminează autoritatea și capacitatea de negociere.
„Nu doar pentru că are presiunea asta dinspre liderii ceva mai naționaliști, de tipul doamnei Olguța Vasilescu și domnului Manda. Și pentru că este într‑o criză de încredere în interiorul partidului, în interiorul susținătorilor locali și al membrilor locali, și chiar al baronilor locali.
Din ce în ce mai mult, aceștia se orientează spre alte forțe politice emergente, precum AUR.
Și atunci, lucrurile astea ies mult mai mult la suprafață, pentru că nu mai este acel partid mare, monolitic, bine organizat, venit pe structuri, pe ierarhii. Astăzi e un partid mult mai vulnerabil din punctul de vedere al coagulării. Nu mai au elementele de coagulare, de ținere împreună.
Sunt mai multe forțe în mai multe direcții. Și domnul Grindeanu este prins la mijloc, cumva, în această chestiune și de aici și tentativa lui de a se afirma ca premier sau de a arăta în interiorul partidului că e în controlul lucrurilor și că ar putea să preia puterea la nivelul guvernului. Deci el e, practic, între ciocan și nicovală acum.”
Alianța care a susținut anterior anumite demersuri parlamentare nu poate fi reconstituită automat la nivelul unui executiv, iar președintele a spus public că nu ia în calcul includerea anumitor formațiuni în guvern pentru a evita o majoritate falimentară.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat că nu ia în calcul ca AUR să facă parte din executiv, pentru a nu avea un guvern minoritar.
