Bugetul de stat 2026, în dezbatere în Parlament: mizele care îți pot afecta buzunarul

Bugetul de stat pe 2026, în dezbatere în comisiile parlamentare

Proiectul legii bugetului de stat pe 2026 a intrat în dezbatere în Comisiile reunite de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, parlamentarii urmând să întocmească rapoarte pentru fiecare ordonator de credite. Sesiunile au alternat aprobări tehnice cu momente tensionate între parlamentari şi membri ai guvernului.

Transporturi: disputa din comisie

ACTUALIZARE 15:20 Bugetul Ministerului Transporturilor a fost aprobat în comisii, însă discuţiile au fost marcate de o altercaţie verbală între deputaţi. În cursul audierilor, unul dintre parlamentari l-a întrebat pe un reprezentant al ministerului dacă a permis majorări salariale pentru membri ai consiliilor de administraţie ale aeroporturilor; replica a fost: „Întoarce-te tu la partid să te pună ministru!”.

Ulterior, în timpul şedinţei, un deputat a bătut cu pumnul în masă şi a strigat: „Vreau răspuns!”. La rândul ei, preşedintele de şedinţă i-a transmis: „Controlați-vă”.

Ministerul Dezvoltării – priorităţi de investiţii şi PNRR

ACTUALIZARE 13:09 Comisiile au aprobat bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, cu 38 voturi „pentru”, trei „împotrivă” şi patru abţineri, după adoptarea unui amendament de reducere a unui obiectiv de investiţii neînceput.

Ministrul responsabil a subliniat importanţa proiectelor finanţate prin PNRR şi a explicat prioritizarea cheltuielilor. „Prioritate pe investiţii în 2026 sunt investiţiile pe PNRR. Avem în derulare prin Ministerul Dezvoltării 5.372 de investiţii în PNRR, gradul de absorbţie la zi este de 73%, adică peste 16 miliarde lei plătiţi beneficiarilor pe aceste investiţii. Toate sumele necesare pentru finalizarea acestor investiţii sunt alocate în proiectul de buget şi constituie o prioritate pentru Ministerul Dezvoltării, astfel încât să încercăm să ne apropiem cât mai mult sau poate să şi atingem borna de 100% absorbţie”, a afirmat ministrul.

Parlamentarii au aprobat şi un amendament care diminuează bugetul cu 400.000.000 lei, suma fiind prelevată de la un proiect neînceput. Proiectul prevede pentru minister credite de angajament de 39.233.985.000 lei (în creştere cu 67,14%) şi credite bugetare de 22.838.339.000 lei (în descreştere cu 20,98% faţă de 2025).

Alte bugete aprobate şi precizări importante

• Secretariatul General al Guvernului (SGG): buget aprobat cu 36 voturi „pentru”; pe lista amendamentelor s-a alocat o sumă pentru înfiinţarea şi cofinanţarea unor centre comunitare în străinătate. Suma totală propusă este de 2.825.372.000 lei credite angajament şi 2.675.664.000 lei credite bugetare, o creştere de aproximativ 32%.
• Ministerul Apărării: propunerea de buget a trecut în comisii, dar audierile au fost marcate de controverse. Un parlamentar a intrat în sală şi l-a provocat pe ministru cu întrebarea „A făcut armata sau nu?”, iar un reprezentant al ministerului a răspuns: „Văd că e puțin zgomot rusesc aici”. De asemenea, s-au purtat schimburi între grupuri parlamentare pe marginea unor propuneri de ajutoare unice pentru pensionarii militari.
• Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ): buget aprobat; managerul economic a atras atenţia că alocările nu acoperă pe deplin necesarul instituţiei: „ÎCCJ nu a depus amendamente la proiectul de buget pentru 2026. Sumele prevăzute în limita aprobată nu acoperă necesarul Înaltei Curţi, dar pentru aceste sume vom face demersurile necesare la rectificarea bugetară”. Bugetul proiectat include o creştere semnificativă a creditelelor faţă de 2025.
• Curtea Constituţională (CCR): buget aprobat; unul dintre judecători a caracterizat alocările drept „un buget sănătos”, menţionând în acelaşi timp creşterea numărului de dosare şi întârzierea soluţionării acestora.
• Consiliul Legislativ: bugetul se încadrează în limitele guvernamentale, iar reprezentanţii instituţiei au explicat majorările la bunuri şi servicii prin creşterea preţurilor şi nevoia de înnoire a licenţelor şi echipamentelor, în contextul demersurilor de digitalizare.
• CNSAS (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii): buget aprobat; preşedintele a descris bugetul ca unul „de tranziţie”, cu accent pe preluarea unor responsabilităţi europene şi pe digitalizarea activităţii pentru a scurta timpul de răspuns la petiţii.
• Avocatul Poporului: buget aprobat; conducerea instituţiei a semnalat presiunea cheltuielilor cu chiria şi a solicitat, la rectificare, o alocare suplimentară pentru funcţionare.
• Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA): buget aprobat; instituţia a justificat achiziţia unui soft care include elemente de inteligenţă artificială pentru a îmbunătăţi detectarea şi combaterea dezinformării în mediul online, arătând utilitatea tehnologiei în analiza campaniilor şi conţinutului neautentic.
• Academia Oamenilor de Ştiinţă: buget aprobat; preşedintele academiei a subliniat importanţa finanţării proiectelor de cercetare pentru tineri şi sprijinul instituţiei în consolidarea carierei cercetătorilor.

Per ansamblu, dezbaterea bugetului de stat pe 2026 în comisiile parlamentare a condus la aprobări pentru o serie de instituţii, combinate cu amendamente, discuţii despre priorităţi de investiţii şi momente de confruntare politică în sală. Urmează întocmirea rapoartelor şi voturile finale în plenuri.

Sursă