Legea decarbonizării: modificările din Parlament pot bloca plățile PNRR în valoare de circa 5 miliarde de euro
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene avertizează că amendamentele adoptate recent la legea decarbonizării riscă să oprească procesarea cererilor de plată 5 și 6 din cadrul PNRR, care conțin granturi în sumă totală estimată la aproximativ cinci miliarde de euro. Guvernul intenționează să transmită argumentele sale președintelui pentru a încerca retrimiterea legii în Parlament, iar plata fondurilor europene ar putea fi suspendată până la eliminarea prevederii contestate.
De ce amendamentul poate afecta procesul de plată al PNRR
Camera Deputaților a adoptat proiectul privind decarbonizarea sectorului energetic în forma modificată de Senat. Amendamentul criticat prevede că nicio capacitate de producție nu poate fi închisă până când nu intră în funcțiune o capacitate echivalentă, dispoziție care, susțin oficialii guvernamentali, compromite angajamentele asumate anterior în PNRR.
După vot, reprezentanți ai guvernului și ai unor parlamentari au acuzat formațiuni politice din Legislativ că au schimbat un angajament deja îndeplinit de România în relația cu autoritățile europene. Autoritățile afirmă că modificarea afectează jalonul 114, deja decontat prin cererea de plată nr. 2, și creează o problemă de reversibilitate care poate împiedica aprobarea cererilor ulterioare.
„În ceea ce privește decarbonizarea, votul final arată că s-a adoptat ceva care nu are niciun efect și nu oprește nimic. Ideea de a nu mai închide centrale până când nu este pus altceva în loc ar fi presupus că Parlamentul își asumă că vrea să oprească ceva care era în lucru. Nu exista însă nicio intenție a Guvernului de a închide aceste centrale. Din contră, Guvernul, prin vocea prim-ministrului Ilie Bolojan, prin vocea mea și prin vocea colegilor de la Ministerul Energiei, anunțase Comisia Europeană și pregătise un studiu care vine încă de pe vremea domnului Burduja.
Practic, astăzi a fost adoptat un amendament care nu face decât să strice legislația din Ordonanța de urgență nr. 108/2022, care ne-a adus banii prin cererea de plată nr. 2, pentru jalonul 114. În acest moment avem deja un risc iminent ca cererile de plată 5 și 6 să fie blocate până la soluționarea problemei de reversibilitate. Miza acum este să ne îndreptăm către președintele țării, care reprezintă ultimul bastion pentru ca această lege să nu intre în vigoare”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Impactul financiar asupra PNRR și termene
Ministerul a transmis Comisiei Europene propunerile de modificare înainte de vot și a cerut o evaluare tehnică. Răspunsul primit indică faptul că jalonul deja plătit este afectat și că România riscă penalități financiare și întârzieri la aprobarea cererilor viitoare.
„Noi, încă din seara zilei de alaltăieri, având pe masă această intenție de modificare a Ordonanței nr. 108, am scris Comisiei Europene.
Am transmis Comisiei Europene amendamentele propuse și am întrebat cum sunt evaluate. Am primit negru pe alb răspunsul tehnic, urmând să vină și răspunsul politic. Răspunsul tehnic spune foarte clar că jalonul 114, adică acela care a fost plătit prin cererea de plată nr. 2, este afectat și că avem o problemă de reversibilitate. Este evident că vorbim despre o penalitate financiară, pentru că ni s-au acordat niște bani pe care, în urma acestei modificări, nu îi mai justificăm.
În condițiile reversibilității, cererile de plată care mai trebuie depuse vor fi afectate în procesul lor de depunere și de aprobare. Acest lucru este scris textual. Nu avem niciun dubiu de interpretare. Jalonul respectiv a avut o valoare de aproximativ 600 de milioane de euro. Poate fi vorba despre o sumă de câteva sute de milioane de euro. Nu se iau în calcul numai banii pe care îi aveai, ci se aplică un fel de coeficient pentru încălcarea regulamentului, care rămâne la latitudinea Comisiei să îl stabilească.
Aș spune, deci, de la sute de milioane de euro până la nivelul indicat de prim-ministru”, a explicat acesta.
- Jalonul 114 este estimat la aproximativ 600 de milioane de euro și este afectat de problema de reversibilitate.
- Cererea de plată nr. 5 conține aproximativ 2 miliarde de euro în granturi pregătite pentru depunere.
- Cererea de plată nr. 6 include alte 3 miliarde de euro, care ar putea fi, de asemenea, puse în pericol.
- Estimările inițiale indicau o posibilă pierdere de 200-300 de milioane de euro, dar, după modificare, întreaga sumă de circa 5 miliarde este expusă incertitudinii.
Posibile soluții: rolul președintelui și pașii următori
Guvernul speră ca președintele să refuze promulgarea și să trimită legea spre reexaminare în Parlament. În cazul în care actul normativ este promulgat, Comisia Europeană ar putea suspenda procesarea cererilor de plată până când România oferă explicațiile și corecțiile necesare.
„Comisia ar solicita României să vină cu măsurile prin care pune din nou în practică angajamentul din trecut. Mai întâi, Comisia va trimite o notificare prin care semnalează această reversibilitate. România va trebui să răspundă și să explice de ce s-a ajuns aici, ce va face și care sunt măsurile pe care le va adopta. Până când nu va primi un răspuns satisfăcător, Comisia nu va putea procesa cererile de plată 5 și 6.
Dacă în luna noiembrie România revine la sentimente mai bune și la un nivel minim de maturitate și elimină amendamentul adoptat astăzi, teoretic, cererile de plată 5 și 6 s-ar debloca imediat, spre sfârșitul anului. Nu înseamnă că nu vom mai primi definitiv banii, ci că procesarea cererilor și plata vor fi amânate până când rezolvăm aceste probleme”, a precizat ministrul.
Argumentele pe energie și reacțiile politice
Ministrul a respins ideea că amendamentul ar fi necesar pentru a evita închiderea prematură a capacităților pe cărbune, invocând un studiu de adecvare care arată că anumite grupuri trebuie menținute cel puțin până după iarnă și până la finalizarea unor noi unități de producție.
Deputatul care a criticat votul în termeni duri a spus că forma finală a legii nu a primit susținerea liberalilor, pe motiv că amendamentele schimbă angajamentele asumate în fața Comisiei Europene.
„Riscăm să pierdem miliarde de euro din PNRR doar din cauza unei singure legi, legea decarbonizării. Partidul Național Liberal nu a votat acest proiect de lege.
Nu pentru că nu și-ar fi dorit să îl voteze, ci pentru că a fost modificat substanțial prin niște amendamente care schimbă, practic, ceea ce România și-a asumat în fața Comisiei Europene. Astăzi am asistat la un nou concurs de populism în Camera Deputaților, un concurs de populism între PSD și AUR, pe amendamente la legi care pot aduce beneficii României sau, dimpotrivă, pot aduce prejudicii foarte mari României”, a declarat Ionel Bogdan.
Ministerul urmează să trimită Comisiei Europene forma finală adoptată și să înainteze Administrației Prezidențiale argumentele pentru a solicita ca legea să nu fie promulgată în forma actuală.
