Debitul Dunării la intrarea în țară: prognoza și posibile evoluții
Autoritățile responsabile cu gestionarea apelor au anunțat luni, 10 august, că debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va rămâne la 1.400 m³/s până pe 17 august. Această valoare este semnificativ sub media multianuală a lunii august, de 3.900 m³/s, iar situația impune monitorizare continuă.
Prognoza pentru debitul Dunării la intrarea în țară
„Debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, se va menține staționar, la valoarea de 1.400 m³/s, până la data de 17 august. Acesta se situează semnificativ sub media multianuală a lunii august, de 3.900 m³/s.
„În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi relativ staționare, cu excepția primei părți a intervalului, când se vor afla în ușoară scădere pe sectorul Turnu Măgurele-Tulcea”,
Specialiștii notează că eventualele creșteri în aval nu vor avea un efect semnificativ la nivel național, în contextul în care debitele râului Sava sunt în scădere.
Prognoza pentru zona Cernavodă rămâne orientativă, deoarece lucrările din zona brațului Bala pot modifica nivelurile locale ale fluviului.
„Pentru o îmbunătățire semnificativă și stabilă a regimului hidrologic al Dunării la intrarea în țară sunt necesare cel puțin câteva episoade de precipitații importante cantitativ, cu o durată de două-trei zile și extinse pe suprafețe mari. Acestea ar trebui să se producă nu doar în bazinul superior al Dunării, ci și în bazinul mijlociu, în special în bazinul hidrografic al râului Sava.
„Pe baza prognozelor sub-sezoniere actuale, există posibilitatea înregistrării unor creșteri mai importante ale debitelor Dunării la intrarea în țară după perioada 24-26 august 2026. Aceste creșteri ar putea determina ieșirea din actuala zonă critică, marcată de debite minime istorice”
Perspective pe termen lung și impactul schimbărilor climatice
Analizele realizate de institutul de profil indică faptul că efectele schimbărilor climatice asupra regimului hidrologic al Dunării la intrarea în țară ar putea însemna, în principal, o reducere a debitelor medii anuale și o creștere a frecvenței şi duratei perioadelor cu debite reduse, sub praguri de 2.500-2.000 m³/s.
„Precizăm însă că estimările privind impactul potențial al schimbărilor climatice asupra regimului hidrologic al Dunării prezintă un grad ridicat de incertitudine, în special în ceea ce privește efectele asupra valorilor minime extreme.”
