Transformarea peisajelor alpine ale Carpaților: ce arată studiul
Aproape jumătate din peisajele alpine ale Carpaților s-au modificat vizibil în ultimele patru decenii, arată un studiu internațional coordonat de o universitate din Cluj-Napoca. Cercetătorii au semnalat o înverzire accelerată la altitudini peste 1.500 de metri, fenomen legat în principal de reducerea pășunatului.
Dan Turtureanu, cercetător la universitatea din Cluj-Napoca: „Am utilizat aceste seturi de fotografii aeriene de tip Corona realizate la sfârșitul anilor ’60 și le-am comparat cu imaginile de tip Google Earth care sunt preluate în anii recenți”.
Folosind imagini din satelit și fotografii aeriene istorice, echipa internațională a identificat transformări semnificative în structura vegetației din Munții Carpați. Studiul semnalează o extindere rapidă a tufărișurilor la altitudini ridicate, în special peste 1.500 de metri.
Principalele aspecte ale transformării peisajelor alpine
Specialiștii notează că înverzirea este marcată prin extinderea unor arbuști și tufe care ocupă terenuri anterior deschise. Această dinamică este atribuită atât factorilor climatici, cât și schimbărilor socio-economice și de management al terenurilor.
- Afin: tufe care se răspândesc rapid în zonele subalpine, contribuind la acoperirea suprafețelor care înainte erau pajiști deschise.
- Merișor: specie de tufă care proliferează în condițiile de scădere a activităților pastorale, ocupând zone expuse anterior.
- Ienupăr: arbuști care pot înlocui treptat pajiștile, modificând habitatul și structura comunităților locale.
- Rododendron: specie tipică pentru regiunile montane, care a înregistrat o expansiune în unele porțiuni ale Carpaților.
Dan Turtureanu, cercetător la universitatea din Cluj-Napoca: „Avem și niște beneficii funcționale, fiindcă acești arbuști contribuie la purificarea apelor. Sunt specii care, în mod natural, se găsesc abundente, deci nu sunt specii neapărat rare, chiar și rododendronul, care este o specie tipică pentru Carpați”.
Mihai Pușcaș, directorul unei grădini botanice locale: „Spre deosebire de Alpi, la noi nu atât schimbările climatice, cât schimbarea asupra modului de management. Să nu uităm ca aceste regiuni întinse, despădurite și care sunt acum pajiști, cândva au fost acoperite ori de păduri, ori de suprafețe de arbuști. Acum, pe anumite porțiuni, apare o renaturare”.
Experții avertizează că declinul pășunatului este una dintre cauzele majore: în lipsa întreținerii prin pășunat, pajiștile pot fi treptat înlocuite de arbuști și păduri, iar procesul de renaturare poate continua în deceniile următoare.
