Extinderea descurajării nucleare franceze: Europa atrage noi participanți
Ce înseamnă extinderea descurajării nucleare franceze și cine s-a alăturat
Finlanda a confirmat recent aderarea la discuțiile despre extinderea descurajării nucleare franceze, făcând ca numărul statelor implicate în inițiativa lansată de președintele Franței să ajungă la zece. În grup se regăsesc atât state din nordul și vestul continentului, cât și țări din Europa de Est și de Sud.
Proiectul urmărește întărirea cooperării europene în materie de apărare nucleară, într-un context în care numeroase guverne își revizuiesc strategiile de securitate. În teorie, demersul poate depăși schimbul de opinii politice și include exerciții comune sau crearea unor mecanisme militare coordonate, potrivit unor analiști.
Potrivit analistului militar Valentin Mateiu, cooperarea propusă de Paris nu se limitează la discuții politice, ci poate include exerciții comune și dezvoltarea unor mecanisme de cooperare militară. A explicat acesta pentru o televiziune, înainte de a detalia:
“Franța propune statelor europene o cooperare, participare la exerciții, dezvoltarea unor culturi comune, dar mai ales dislocarea unor elemente ale binomului nuclear francez. Avioane, în primul rând”
Fostul consilier prezidențial Iulian Chifu apreciază că inițiativa franceză ar putea reprezenta un supliment – nu neapărat un înlocuitor – pentru descurajarea nucleară asigurată de Statele Unite pentru aliații europeni:
“Are o componentă de descurajare credibilă care ar putea fi adăugat descurajării nucleare americane, care ea există, nu a dispărut și nici nu va dispărea”
La nivel european, doar două state membre NATO din regiune au arsenal nuclear propriu, în timp ce restul țărilor beneficiază de garanțiile de securitate oferite de Statele Unite și de mecanismele colective ale alianței.
Bucureștiul a fost invitat în primăvară să participe la dialogurile inițiate de Franța. La momentul invitației, ministrul român de Externe declara că proiectul se află într-o fază inițială și că o eventuală decizie va fi supusă analizei în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). La aproximativ șase luni de la invitație, autoritățile nu au anunțat încă o hotărâre publică privind participarea.
Analistul Valentin Mateiu pune prudența României pe seama unor tensiuni și incertitudini interne, care fac dificil angajamentul în inițiative de securitate care solicită unitate și consecvență politică:
“Situația României internă, în primul rând, cu vulnerabilități, dezacorduri, lipsa unității, anumite confuzii în plan intern, nu permite ca unui stat puternic din toate punctele vedere, cum e Polonia, politic, economic, social, militar – să se angajeze în anumite inițiative. De aceea România, prudent, așteaptă să vadă direcția în care se dezvoltă acest concept”
Rămâne de urmărit dacă discuțiile recente vor conduce la angajamente concrete, precum desfășurarea unor mijloace strategice sau la extinderea exercițiilor comune între statele participante.
