Costurile vieții de student: cât cheltuiește de fapt un student în România
Un salariu minim pe economie este, pentru mulți, insuficient pentru a acoperi cheltuielile pe durata studiilor universitare. Pe măsură ce începe un nou an universitar, familiile fac calcule și ajustează bugete, iar situația financiară diferă semnificativ în funcție de bursă, tipul de cazare sau orașul în care se studiază.
Estimarea minimă a cheltuielilor pentru studenți
O organizație națională reprezentativă a studenților a publicat un studiu în care estimează că suma minimă necesară pentru viața de student depășește 2.000 lei pe lună. Calculul include cheltuieli esențiale, jumătate din sumă fiind alocată alimentației. În scenariul optimist, cazarea în cămin poate costa sub 500 lei (în jur de 454 lei), însă acest nivel este valabil doar pentru cei care obțin un loc în cămin.
La aceste sume se adaugă materiale de studiu, transport, îmbrăcăminte, produse de igienă și alte cheltuieli casnice. Totuși, cheltuielile reale variază mult: unii studenți stau în cămin, alții împart o locuință închiriată, iar alții încă locuiesc cu părinții în orașul de domiciliu – ceea ce schimbă radical bugetul necesar.
Costurile vieții de student: cazare
Diferențele între opțiunile de cazare influențează decisiv bugetul. Taxele de cămin pleacă, în general, de la aproximativ 500 lei și pot depăși 700 lei, în funcție de universitate și de condițiile din cămin; studenții cu locuri finanțate de la buget plătesc, de regulă, mai puțin.
Dacă alegi o locuință închiriată, prețurile cresc. Pentru o cameră împărțită poți plăti între 80-250 euro/lună, iar pentru o garsonieră închiriată, în orașele mari, costurile pot urca peste 400 euro/lună. În centre universitare mai mici, tarifele sunt, în general, mai mici.
„Nu reușea să ajungă la cantină la timp, iar seara nu prea mai găseai nimic”
Mâncarea reprezintă cea mai importantă cheltuială. Alimentația este esențială pentru capacitatea de muncă intelectuală, iar economiile pot apărea doar dacă studentul își gătește acasă. În schimb, mesele frecvente în oraș duc rapid la creșterea costurilor.
O mamă care a sprijinit doi studenți plecați la sute de kilometri de casă a povestit: „Mâncarea a costat cel mai mult. Băiatului îi trimiteam pachet săptămânal, fie prin intermediul colegilor care veneau acasă, de obicei în fiecare săptămână altul, fie apelând la șoferii microbuzelor care fac curse regulate, cărora le plăteam un comision”, a precizat aceasta. Pachetele trimise de familie ajungeau, de regulă, doar pentru una-două zile, iar în rest tinerii se bazau pe ce găseau în oraș.
Mama a descris și dificultățile când studenții nu prindeau mesele din cantină: „Uneori nici seara nu reușeau să ajungă la cantină și fie te mulțumeai cu ce găseai, fie nu mai găseai mâncare deloc, așa că făceau din nou comandă. Plus foarte multe conserve. Din acest motiv astăzi nu se mai atinge de ton sau pate de ficat”.
Despre cheltuielile cu materialele și activitățile academice, aceeași sursă a spus:
„Aveau proiecte multe de făcut, pentru care erau necesare tot felul de materiale. Erau de asemenea profesori care le cereau să aibă anumite cărți, pe care trebuia să le cumpere, astfel că, deși nu au cheltuit foarte mult pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, de exemplu, cheltuielile erau mari. Plus un buget pentru cheltuieli neprevăzute. În primul an nu a lucrat, însă ulterior băiatul a găsit un job part-time și mai acoperea singur anumite cheltuieli. Însă în continuare a avut nevoie de sprijinul financiar al familiei”.
Exemplu: achiziția unei locuințe și economiile ulterioare
Iată și un caz în care părinții au achiziționat o locuință pentru copil: o tânără admisă într-un oraș universitar va suporta doar cheltuielile de întreținere pentru că părinții i-au cumpărat un apartament deja mobilat. Totuși, mai sunt încă cheltuieli inițiale pentru obiecte casnice și electrocasnice. Tânăra a spus: „Norocul este că am cumpărat apartamentul mobilat, dar tot mai sunt cumpărături de făcut: mașină de spălat, vase pentru bucătărie, un dulap…”.
În cazul ei, folosirea transportului în comun și posibilitatea obținerii unei burse pot reduce din cheltuieli, dar facultatea aleasă nu-i permite un job part-time, astfel încât dependența de sprijinul familiei este încă mare.
Transportul și cheltuielile „mici” care se adună
Transportul este una dintre puținele cheltuieli pentru care statul oferă facilități: studenții beneficiază, de exemplu, de reduceri substanțiale la transportul feroviar între localitatea de domiciliu și cea a universității. Totodată, o serie de costuri considerate mici – detergent, hârtie igienică, produse de igienă, medicamente, abonamente telefon/internet, laptop, cărți, cafea sau ieșiri – se adună și pot face diferența în bugetul lunar.
Dacă luăm în calcul estimările organizației reprezentative, într-un an suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor minime depășește 24.000 lei, ceea ce arată că, în multe situații, bursa socială sau alte tipuri de bursă nu sunt suficiente pentru a acoperi toate cheltuielile.
Concluzii
- Costurile vieții de student sunt foarte variabile și depind de tipul de cazare, oraș, stil de viață și accesul la burse.
- Alimentația și cazarea sunt cele mai mari cheltuieli, iar economiile reale vin din găsirea unui loc în cămin, gătitul acasă sau împărțirea unei locuințe.
- Chiar și cu o bursă, mulți studenți rămân dependenți de sprijinul financiar al familiei sau de un job part-time.
