Risc militar din Orientul Mijlociu: ce spune ministrul Apărării
Ministrul Apărării a oferit o evaluare a evoluțiilor militare din Orientul Mijlociu, subliniind că Iranul pare să evite în mod deliberat orice acțiune menită să provoace Alianța Nord-Atlantică. Oficialul a explicat că, deși influența Teheranului s-a extins în zona Golfului, a fost menținută o delimitare clară față de statele membre NATO.
Despre extinderea tensiunilor în regiune, el a remarcat expresiile „aproape ca un cerc” și „a decupat din cercul ăsta un sector care are legătură cu țările membre NATO” ca o modalitate de a ilustra modul în care conflictul a fost calibrat pentru a nu viza direct Alianța.
Într-o intervenție la un post de televiziune, ministrul a făcut o trecere în revistă a acțiunilor militare coordonate de anumite state, menționând obiective diferite ale acestora și recunoscând că unele au fost atinse, altele nu. El a redat astfel perspectivele actorilor implicați:
„De la distrugerea arsenalului nuclear, la distrugerea infrastructurii, depistarea rachetelor balistice, au mizat și pe o revoltă internă în ceea ce privește schimbarea regimului, la stoparea propagării unei situații de destabilizare în zonă prin proxy din Iran. Unele dintre ele au fost îndeplinite, unele nu”
Ce înseamnă riscul militar din Orientul Mijlociu pentru România
Ministrul a transmis un mesaj de liniștire: pe baza informațiilor disponibile, România nu figurează ca țintă vizată în cadrul acțiunilor din regiune. El a explicat că analiza coordonată a serviciilor și a partenerilor arată o delimitare a operațiunilor din proximitatea statelor NATO și a subliniat importanța monitorizării permanente.
Referitor la evaluarea posibilității unui atac, oficialul a precizat: „Asta pe noi ne face să credem că nu este intenție din partea Iranului de a irita NATO”.
Despre urmărirea dinamicii conflictului, el a afirmat: „Urmărim în fiecare moment cum se desfășoară conflictul militar de acolo, pentru a ne acorda orice decizie în funcție de ce se întâmplă. Situația este una dinamică. Pe datele pe care le avem, nu există astfel de indicii și din declarațiile – chiar într-o țară cum este Iranul aflată în război – declarațiile transmise de acolo au fost pe situație politică și pe consecințe juridice. Nu a fost pronunțat cuvântul militar. Nu luăm în calcul până acum o astfel de ipoteză”.
Scutul de la Deveselu și capacitatea de reacție a Alianței
Întrebat despre capacitatea de apărare în cazul unei escaladări puțin probabile, ministrul a amintit că scutul de la Deveselu este pregătit pentru interceptarea rachetelor cu rază lungă de acțiune și că mecanismele de monitorizare și cooperare alături de parteneri sporesc predictibilitatea reacțiilor defensive.
El a subliniat, totodată, că logistica regională și complexitatea gestionării unor fronturi multiple limitează posibilitatea unei expansiuni rapide a conflictului: „Din monitorizarea de până acum, nu se generează, nu se conturează un astfel de risc”, a precizat el, amintind că Iranul se confruntă deja cu dificultăți în gestionarea situațiilor militare deschise.
Ministrul a mai explicat că arhitectura de apărare colectivă oferă fereastra necesară de reacție: „În strategia pe care o avem, cu până la 60 de zile înainte, sunt elemente concrete care generează reacția NATO, reacție a unei țări membre NATO sau a tuturor țărilor membre NATO. Așadar, până în momentul zero, sunt zile bune înainte, până la 60 de zile în care se știe cu certitudine că se va întâmpla asta. Nu mă aștept ca într-o dimineață să se întâmple ceva pentru care România, NATO să nu aibă habar”.
Deși au existat avertismente voalate din partea unor reprezentanți străini, autoritățile din țară mențin o abordare calmă, bazată pe analize de risc care indică o probabilitate extrem de scăzută a unui atac direct asupra României.
