Impactul inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă și companiilor
Discuțiile despre viitorul profesiilor au pornit, pentru autorul acestei reflecții, de la o întrebare adresată copiilor la evenimente educaționale: ce meserie își doresc să aibă când vor fi adulți? Răspunsurile au devenit un prilej de a vorbi despre pregătire, efort și schimbările pe care inteligența artificială le-ar putea aduce pe piața muncii.
Un modul educațional le cerea copiilor să spună ce profesie îi atrage și câți ani au, apoi le prezenta posibilele transformări ale domeniului până la momentul în care ar fi intrat în câmpul muncii. Ideea nu era să le ofere predicții sigure, ci să îi îndemne să se informeze și să se adapteze.
Impactul inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă: ce profesii se pot transforma
Unele meserii bazate în principal pe activități digitale și cognitive ar putea resimți mai repede automatizarea. În transport, de exemplu, tehnologiile pentru conducerea autonomă se dezvoltă atât pentru autoturisme, cât și pentru vehicule grele. În domenii precum programarea, instrumentele de inteligență artificială pot schimba sarcinile de început de carieră și felul în care sunt organizate echipele.
Și profesiile care presupun interacțiune umană pot fi influențate: unii oameni folosesc deja sisteme conversaționale pentru sprijin sau pentru a-și clarifica gândurile. În schimb, ocupațiile ce implică intervenții fizice în medii variate s-ar putea automatiza mai greu, deși progresele în robotică pot modifica și aceste roluri în timp.
O concluzie prudentă este că munca desfășurată pe calculator poate fi expusă rapid automatizării, în timp ce unele activități practice ar putea beneficia de o perioadă mai lungă de tranziție. Totuși, ritmul schimbărilor diferă de la o profesie la alta.
Într-un asemenea context, adaptarea devine esențială: capacitatea de a învăța pe cont propriu, de a testa idei, de a reveni după greșeli și de a progresa constant poate conta mai mult decât urmarea unui traseu profesional rigid. Curajul și inițiativa pot ajuta oamenii să se pregătească pentru roluri care încă se conturează.
Impactul inteligenței artificiale asupra companiilor și avantajelor competitive
Schimbările nu privesc doar angajații. O companie poate analiza cum ar putea fi afectată de noile tehnologii, de evoluția pieței și de descoperirile științifice. O astfel de evaluare poate scoate la iveală atât oportunități de eficientizare, cât și riscul ca produsele sau serviciile oferite să devină mai puțin necesare.
Presiunea poate veni din mai multe direcții: concurenții pot lucra mai repede sau la costuri mai mici, iar nevoile clienților se pot schimba. Unele activități ar putea fi simplificate prin servicii digitale, iar progresele din prevenție sau din interfețele dintre creier și computer ar putea transforma, în timp, anumite piețe și modele de instruire.
De aceea, un manager nu ar trebui să presupună că rezultatele bune din trecut garantează succesul viitor. Afirmații precum „La noi va merge bine pentru că în ultimii ani trendul a fost bun.” sau „Întotdeauna oamenii vor avea nevoie de [ce vând eu]…” pot ascunde riscuri dacă sunt tratate ca certitudini.
Avantajul competitiv se poate diminua rapid atunci când apare o schimbare majoră. Autorul amintește experiențe în care proiecte cu rezultate importante au fost afectate de decizii comerciale sau de modificarea unui algoritm. Aceste situații arată cât de vulnerabilă poate fi o afacere dependentă de un singur partener sau canal de distribuție.
„Cea mai mare slăbiciune a rasei umane este incapacitatea noastră de a înțelege funcția exponențială”. Oamenii tind să proiecteze viitorul în linie dreaptă, deși schimbările se pot accelera după ce ating un prag critic.
În acest cadru, adoptarea unor instrumente noi nu înseamnă doar ajustarea proceselor existente. Conducerea poate avea nevoie să regândească modelul de afaceri, să identifice activitățile care pot fi transformate și să investească în moduri de lucru mai productive. Simplificarea unor procese este un început, dar uneori nu este suficientă.
O posibilă abordare este dezvoltarea unei echipe separate, cu buget, obiective și conducere proprii, care să testeze direcții noi fără a fi limitată de rutina organizației. Astfel, proiectele experimentale pot avea șansa să devină o parte importantă a viitorului companiei.
Atât oamenii, cât și organizațiile vor fi nevoite să obțină rezultate mai bune folosind resurse atent gestionate. Reinventarea și testarea rapidă a unor soluții pot contribui la menținerea relevanței, însă niciun domeniu nu este complet ferit de schimbare.
Adaptarea la inteligența artificială începe cu informarea
Educația, sursele de informare și mediul în care ne formăm opiniile influențează felul în care răspundem la transformări. Dacă informațiile sunt superficiale sau înșelătoare, și concluziile pot fi greșite. De aceea, merită să urmărim evoluțiile din domeniul nostru și să ne verificăm presupunerile.
O glumă despre doi oameni care fug de un urs surprinde, într-un mod simplu, presiunea competiției. Unul dintre ei îl întreabă pe celălalt: „Ioaneeee, de ce fugi? Nu știi că ursul aleargă mai repede decât omul?”. Răspunsul este: „Nu trebuie să alerg mai repede decât ursul. Trebuie doar să alerg mai repede decât tineeee!”
În fața schimbărilor tehnologice, ideea nu este să anticipăm fiecare pas al viitorului, ci să începem să ne pregătim înainte ca presiunea să devină imposibil de ignorat. Oamenii și companiile care nu știu ce direcție să urmeze pot căuta sprijin, pot învăța de la alții și își pot revizui planurile pe măsură ce apar informații noi.
