Alegerile din SUA: ce mize au pentru România și direcția politicii americane
Scrutinul din 3 noiembrie poate schimba raportul de forțe din Congresul american și poate influența ultimii doi ani ai mandatului prezidențial. Rezultatul ar putea conta pentru politica comercială a Statelor Unite, sprijinul acordat Ucrainei și relațiile cu aliații europeni. Pentru România, mizele țin de securitatea regională și de viitorul unor investiții americane, mai ales în sectorul energetic.
Alegerile din SUA pot schimba echilibrul dintre Congres și președinte
Americanii vor alege toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și 35 de senatori. În mai multe state vor avea loc și alegeri pentru funcția de guvernator, legislaturi locale și alte poziții publice. În prezent, republicanii controlează ambele camere ale Congresului, iar scrutinul va arăta dacă își păstrează majoritatea.
Rezultatul reprezintă și un test al popularității președintelui. Nemulțumirile față de politicile administrației pot influența votul pentru candidații republicani, în timp ce democrații încearcă să câștige controlul asupra uneia sau ambelor camere.
„Alegerile din 3 noiembrie au o miză fundamentală pentru că ele vor stabili raportul de forțe dintre puterea executivă și cea legislativă în ultimii doi ani ai actualului mandat prezidențial al lui Donald Trump”, declară analistul politic Cătălin Done.
Dacă democrații câștigă Camera Reprezentanților, ar putea intensifica supravegherea activității administrației, inclusiv prin anchete și audieri. O eventuală pierdere a majorității republicane și în Senat ar putea îngreuna confirmarea unor numiri în administrație și în sistemul judiciar.
„Practic, am putea asista la instalarea unei guvernări divizate, caracterizată prin competiție instituțională, negocieri dificile și o creștere a probabilității blocajelor legislative”, explică Done.
George Jiglău, analist politic și cadru universitar, amintește că scrutinul poate influența și cursa prezidențială din 2028. Senatorii și guvernatorii care obțin rezultate bune ar putea ajunge într-o poziție avantajoasă în competiția internă pentru desemnarea candidaților celor două partide.
Un Congres dominat de democrați i-ar putea limita marja de acțiune președintelui, chiar dacă acesta păstrează posibilitatea de a emite ordine executive.
„Dacă pierde și Camera, și Senatul, atunci lucrurile pentru Trump se complică foarte mult, pentru că nu e ca și cum nu va mai putea să facă nimic din ce ar propune el. Sunt acele executive orders pe care președintele american le poate da ca șef al executivului american. Dar Congresul dominat de democrați poate să-i pună multe bețe în roate lui Trump, exact așa cum a făcut în a doua parte a mandatului, după alegerile din 2018. Pot face anchete, pot face comisii, pot face audieri, pot să recurgă la impeachment”, explică Jiglău.
Trump a fost vizat de două proceduri de impeachment în primul său mandat. Camera Reprezentanților a votat punerea sa sub acuzare în ambele cazuri, însă Senatul l-a achitat. Procedura nu duce automat la demiterea președintelui: pentru înlăturarea din funcție este necesară condamnarea de către Senat, cu votul a două treimi dintre senatorii prezenți.
Polarizarea politică și perspectiva unui al treilea mandat
Scrutinul se desfășoară într-un climat politic tensionat, în care diferențele dintre republicani și democrați depășesc dezacordurile privind taxele, politicile sociale sau rolul statului. Cătălin Done descrie o polarizare identitară și afectivă, care influențează modul în care o parte a populației se raportează la politică.
Societatea americană nu este împărțită în două grupuri uniforme: există diferențe între generații, comunități urbane și rurale, categorii sociale și grupuri etnice sau religioase. Totuși, sistemul politic poate accentua confruntarea dintre tabere.
„O societate eterogenă ajunge să fie reprezentată politic prin două tabere care se percep reciproc din ce în ce mai mult ca adversari existențiali”, spune Done.
Jiglău consideră că tensiunile se reflectă și în discursul liderilor politici, dar și în reacțiile pe care acesta le provoacă.
„Percepția e clar formată că societatea americană este foarte polarizată, se vede chiar și din comportamentul celui de la vârf, de la Trump, începând cu felul în care vorbește despre o parte a societății americane care nu îl susține. Și se vede și dacă ne uităm la răspunsurile pe care le dau ceilalți, și politic, și la nivel de societate. Deci ostilitatea față de mesajele pe care le dă Trump, ele în sine fiind foarte agresive, se manifestă din ce în ce mai intens și aproape la fel de agresiv”, afirmă analistul.
Imigrația este una dintre temele care evidențiază contrastul dintre mesajele celor două partide.
„Dacă Trump are o retorică agresivă, să spunem, față de imigranți, pe tema migrației, atunci candidații democraților vin cu mesaje cât mai prietenoase față de virtuțile imigrației pe care, până la urmă, a fost construită toată societatea americană, așa cum arată ea astăzi”.
În privința posibilității ca Trump să obțină un al treilea mandat, Constituția americană stabilește o limită de două mandate prezidențiale. Al 22-lea Amendament, ratificat în 1951, a fost adoptat după ce Franklin D. Roosevelt fusese ales de patru ori, depășind tradiția informală asociată cu George Washington.
„Donald Trump a ajuns să exprime unele idei fanteziste de o gravitate extremă.
Din punct de vedere constituțional, un al treilea mandat prezidențial pentru Donald Trump este imposibil. Al 22-lea Amendament al Constituției americane, ratificat în 1951, stipulează explicit că nicio persoană nu poate fi aleasă în funcția de președinte de mai mult de două ori. Amendamentul a fost adoptat în urma experienței președintelui Franklin D. Roosevelt, care fusese ales de patru ori, întrerupând tradiția informală instituită de George Washington”, afirmă Done.
În dezbaterea publică au fost vehiculate ipoteze prin care Trump ar putea reveni la conducerea țării fără să candideze direct la președinție, inclusiv un scenariu în care JD Vance ar candida, iar apoi ar renunța la funcție. Done subliniază însă că o astfel de interpretare s-ar lovi de obstacole constituționale importante, inclusiv de prevederile celui de-al 12-lea Amendament.
„Există, într-adevăr, anumite speculații juridice privind posibilitatea unei interpretări restrictive a amendamentului, pornind de la distincția dintre a fi ales președinte și a exercita funcția prezidențială prin succesiune. Una dintre ipotezele vehiculate a fost aceea a unei candidaturi a lui JD Vance la președinție, cu Trump într-o funcție de vicepreședinte, urmată de o eventuală demisie a primului”, spune analistul.
„Această interpretare întâmpină însă obstacole constituționale majore, inclusiv prin raportare la al 12-lea Amendament, care restricționează eligibilitatea pentru funcția de vicepreședinte a persoanelor neeligibile constituțional pentru președinție. În plus, modificarea propriu-zisă a Constituției ar necesita o majoritate de două treimi în ambele camere ale Congresului și ratificarea de către trei pătrimi dintre state. Un asemenea consens este, în condițiile actuale, foarte greu de imaginat.”
Chiar dacă un al treilea mandat este blocat de prevederile constituționale, discuția despre această posibilitate poate contribui la mobilizarea susținătorilor și la menținerea influenței lui Trump asupra Partidului Republican.
„Acestea pot fi interpretate ca o formă de menținere a mobilizării propriului electorat, dar și ca o strategie de prelungire a influenței sale asupra Partidului Republican și asupra succesiunii politice din 2028”, apreciază Done.
„Există aici un element interesant din perspectiva antropologiei politice – personalizarea puterii și transformarea liderului într-un simbol al unei comunități politice.
În acest tip de relație, loialitatea față de lider poate deveni mai importantă decât adeziunea la un program politic sau la o doctrină instituțională”, adaugă el.
Jiglău consideră că un al treilea mandat este puțin probabil, atât din cauza dificultății de a modifica Constituția, cât și a nivelului de sprijin de care se bucură președintele.
„Am observat că în ultimele luni nu prea a mai răzbătut narativul ăsta. Poate mi-a scăpat mie, dar cred că nu se mai spune lucrul ăsta așa, în gura mare, cum era imediat după alegerile din 2024. Și cred că sunt mai multe motive pentru asta.
În primul rând, ar fi foarte greu de formalizat o astfel de modificare care să permită președintelui un al treilea mandat. Deci trebuie amendată Constituția”, explică acesta.
„Trump însuși, mă rog, așa cum e el, dar cred că conștientizează că nivelul lui de sprijin popular e mai redus decât a fost oricând. Dar nu e vorba doar de lipsă de simpatie, este de-a dreptul ostilitate de partea cealaltă, apropo de polarizare. […] Iar ca să împingi într-o formă sau alta, așa, pur ipotetic, nu prin mecanisme politice formale, constituționale, ci prin forță populară, să zicem, o mișcare dintr-asta, cu un al treilea mandat, ai avea nevoie de un sprijin popular mai amplu sau, în orice caz, de mult mai puțină ostilitate care să se manifeste concret, comparativ cu situația în care se află el acum”, adaugă Jiglău.
În schimb, Trump ar putea avea un rol în desemnarea candidatului republican pentru alegerile prezidențiale din 2028. Jiglău îl menționează pe vicepreședintele JD Vance printre posibilii candidați, dar spune că rezultatul scrutinului ar putea scoate în evidență și alți senatori sau guvernatori republicani.
„Probabil că, oricum, candidatul republicanilor în 2028, dincolo de alegerile interne din partid, va fi acela pe care Trump își pune mâna binecuvântătoare cumva și spune: «El este cel care va duce, practic, el va fi un al treilea mandat al meu», dar probabil va fi o formulare de genul ăsta, care să rezoneze cât mai bine cu baza electorală MAGA.”
Ce pot însemna alegerile din SUA pentru România și NATO
O schimbare a majorității parlamentare americane ar putea influența relațiile cu aliații europeni, sprijinul pentru Ucraina și deciziile privind securitatea NATO. Pentru România, aflată la granița estică a Alianței, contează dacă rezultatul va modifica abordarea Washingtonului față de regiune.
Cătălin Done arată că relația dintre Statele Unite și Europa trece printr-o perioadă de redefinire. Administrația Trump cere contribuții mai mari din partea statelor europene pentru apărare, iar Congresul poate influența aprobarea bugetelor și finanțarea angajamentelor externe. O majoritate democrată ar putea întări controlul asupra administrației, fără să readucă automat politica externă americană la cea dinaintea mandatului actual.
„România trebuie să privească aceste alegeri nu doar ca pe un eveniment politic american, ci ca pe un moment care poate modifica parametrii de funcționare ai securității regionale”, avertizează Done.
În opinia sa, Bucureștiul ar trebui să consolideze parteneriatul strategic cu Statele Unite și, în același timp, să contribuie la dezvoltarea capacităților europene de apărare. Astfel, securitatea regională ar depinde mai puțin de schimbările politice de la Washington.
Jiglău estimează că impactul scrutinului asupra relației bilaterale ar putea fi limitat.
„Acum, eu nu cred că aceste alegeri au un impact atât de mare la un nivel, hai să spunem, macro, în relațiile între România și americani, nici economic, nici politic și nici de securitate”, afirmă el.
Analistul spune că România a încercat să mențină relații funcționale cu administrația americană, fără să se îndepărteze de partenerii europeni sau de Ucraina. În plus, legăturile dintre cele două țări se desfășoară și prin instituții, diplomați și membri ai Congresului, nu doar prin contactele dintre președinți.
„În această zonă de, s-o numim, ambiguitate, cred că putem, în contextul actual, să o interpretăm mai degrabă pozitiv. Dacă se schimbă ceva semnificativ, fie acum, fie în 2028, în administrația americană, nu cred că România este pe poziții de adversitate cu oricine ar putea să conducă sau să aibă influență la vârful administrației americane”, adaugă Jiglău.
„Politica externă americană se poartă și prin alte canale decât cele directe și personale, cu președintele, adică prin Departamentul de Stat, evident, unde iarăși România a avut o relație destul de bună”, explică analistul.
Tarifele americane și efectele asupra economiei globale
Politica comercială a Statelor Unite este o altă miză a scrutinului. Tarifele vamale folosite de administrația Trump în relațiile cu partenerii comerciali pot influența companiile, investițiile și lanțurile internaționale de aprovizionare.
Taxele asupra importurilor au devenit un instrument de negociere geopolitică, iar efectele lor depășesc relațiile comerciale directe cu țările vizate. Companiile care depind de furnizori din mai multe state se pot confrunta cu costuri suplimentare, schimbări ale rutelor comerciale și incertitudine în planificarea investițiilor.
În februarie 2026, Curtea Supremă a Statelor Unite a decis că legea privind competențele economice în situații de urgență nu îi permite președintelui să impună tarife vamale în baza acesteia. Hotărârea a invalidat taxele instituite prin acel mecanism, dar nu a eliminat posibilitatea administrației de a folosi alte instrumente legale.
Prin urmare, o eventuală victorie a democraților nu ar duce automat la dispariția tarifelor. Congresul ar putea însă să intensifice supravegherea politicii comerciale și să încerce modificarea cadrului legislativ.
„Pentru economia globală, problema centrală este predictibilitatea”, subliniază Done.
Incertitudinea privind nivelul viitor al tarifelor poate determina companiile să amâne investiții, să renegocieze contracte sau să caute furnizori în alte țări. Efectele se pot propaga și către economii care nu sunt vizate direct de măsurile americane, dar sunt conectate la aceleași lanțuri de producție.
Investițiile americane în România și provocările din sectorul energetic
O schimbare politică la Washington nu ar determina automat retragerea investițiilor americane deja consolidate în România. Jiglău amintește că firmele iau în calcul și factori economici, precum fiscalitatea și funcționarea instituțiilor.
„Este un partener important și care s-a ancorat destul de bine. Nu cred că acești investitori sunt în ipostaza de a se lua și a se duce dacă se schimbă administrația sau controlul politic la Washington sau chiar dacă, la un moment dat, asistăm la vreo schimbare semnificativă la noi. Cred că funcționează și niște considerente economice sau de funcționalitate a statului român, pe zona fiscală sau pe alte lucruri care atrag sau îndepărtează oameni de afaceri în general”, consideră analistul.
Capitalul american este prezent, între altele, în industria auto și în sectorul IT. O parte dintre investiții se derulează prin intermediul unor companii înregistrate în alte state europene, ceea ce face mai dificilă estimarea întregii prezențe economice americane.
Mai multe semne de întrebare vizează proiectele energetice, inclusiv investițiile în reactoare modulare de mici dimensiuni. Jiglău atrage atenția asupra transparenței, evaluării riscurilor tehnice și de mediu, precum și asupra rolului pe care îl pot avea relațiile politice în promovarea unor proiecte.
„Aceste mini-reactoare, cum au fost ele numite, sunt niște investiții care ridică niște semne de întrebare, să spunem așa, și care au fost facilitate sau construite pe niște considerente extrem de politice și extrem de direct legate de zona MAGA.”
Analistul menționează posibile legături între interese economice și persoane apropiate administrației americane, dar precizează că unele informații nu sunt suficient documentate pentru a demonstra influențe politice asupra investițiilor.
„S-ar putea să fie afectate negativ aceste investiții, dar poate că nu-i neapărat un lucru rău, până ne mai lămurim un pic și cu oamenii de afaceri de la noi, și cu cei care susțin, din Statele Unite, și cu interesele, noi spunem, ale statului american”, punctează el.
Astfel, efectul alegerilor ar putea varia de la un proiect la altul: investițiile susținute de condiții economice solide ar putea continua, în timp ce inițiativele dependente mai mult de relații politice ar putea resimți schimbările de la Washington.
„Poate că prima mea afirmație legată de absența unui impact considerabil e contrazisă de a doua mea afirmație, că sunt un anumit tip de investiții americane care depind foarte mult de cine conduce acolo.
Dar, sigur, asta urmează să mai vedem în perioada următoare”, conchide Jiglău.
