Investiții pentru combaterea secetei: România pregătește lucrări de până la 1,5 miliarde de euro
România ar putea aloca între 800 de milioane și 1,5 miliarde de euro pentru proiecte menite să reducă efectele secetei și ale inundațiilor. Programul de guvernare pentru perioada 2026-2028 include reorganizarea administrației responsabile de gospodărirea apelor, elaborarea unei strategii naționale împotriva deșertificării și intervenții în bazinele hidrografice până în 2030.
Investițiile pentru combaterea secetei sunt planificate în contextul în care perioadele cu precipitații puține și temperaturi ridicate devin mai frecvente. Daniel Alexandru, șeful serviciului de agrometeorologie din cadrul instituției naționale de meteorologie, atrage atenția că unele regiuni sunt mai expuse decât altele.
Investiții pentru combaterea secetei, planificate în mai multe etape
Potrivit programului, proiectele vor fi stabilite în funcție de prioritățile fiecărui bazin hidrografic. În 2026, autoritățile ar urma să selecteze intervențiile, să pregătească proiectele și să identifice sursele de finanțare împreună cu instituții financiare naționale și europene.
Un an mai târziu este prevăzută finalizarea reorganizării administrației care gestionează resursele de apă. Lucrările sunt programate pentru intervalul 2028-2030 și ar putea cuprinde măsuri de retenție și restaurare, lucrări de protecție și soluții pentru diminuarea pierderilor de apă.
Bugetul estimat pentru aceste intervenții variază între 0,8 și 1,5 miliarde de euro.
Seceta și fenomenele extreme, tot mai frecvente în ultimele două decenii
Schimbările condițiilor meteorologice sporesc nevoia de adaptare. Daniel Alexandru spune că episoadele de secetă au devenit mai dese în ultimii 15-20 de ani, pe fondul temperaturilor ridicate și al cantităților reduse de precipitații.
„În ultimii 15-20 de ani, această frecvență în ceea ce privește fenomenele meteorologice extreme, care au determinat în principal secetă în România, a devenit foarte ridicată, tocmai și datorită faptului că factorii meteorologici limitativi, precum precipitațiile în cantități foarte scăzute, precum și temperaturile foarte ridicate, au început să apară în perioade în care, să spunem, eram obișnuiți cu temperaturi mai scăzute și cantități de precipitații optime”, declară specialistul.
Aceste manifestări sunt asociate schimbărilor climatice, iar România se înscrie într-o tendință observată și în alte părți ale lumii. O preocupare este faptul că deficitul de precipitații și căldura pot apărea și în perioade care, în mod obișnuit, aveau condiții mai favorabile.
Dobrogea, Moldova și câmpiile, printre regiunile vulnerabile la secetă
Riscul nu este același pe întreg teritoriul țării. Zonele din afara arcului carpatic sunt mai expuse, iar severitatea secetei poate varia de la un an la altul. Potrivit specialistului, Dobrogea se numără printre cele mai vulnerabile regiuni.
„Cea mai vulnerabilă, cel puțin din punct de vedere al acestui fenomen, este zona Dobrogei. Acolo, într-adevăr, acest fenomen de secetă este mult, mult mai frecvent în ultimii 15-20 de ani decât în celelalte regiuni”, afirmă Daniel Alexandru.
În 2026, vestul țării s-a confruntat, de asemenea, cu temperaturi ridicate și precipitații insuficiente. Deficitul de apă nu s-a limitat la lunile de vară, fiind observat și primăvara, respectiv toamna.
„Vorbim aici de luni de zile, în special în afara lunilor de vară, inclusiv primăvara și toamna, există un deficit foarte mare de precipitații și temperaturi ridicate”, completează reprezentantul instituției meteorologice, referindu-se la vestul țării.
Pe baza evoluțiilor din ultimele două decenii, specialistul menționează Câmpia de Vest, Câmpia Română, Dobrogea și Moldova printre zonele vulnerabile.
Strategie națională pentru combaterea deșertificării
Programul de guvernare prevede și adoptarea unei strategii naționale dedicate combaterii deșertificării. Seceta și deșertificarea sunt însă fenomene distincte, subliniază Daniel Alexandru.
„Deșertificarea este un proces de lungă durată care se instalează după o serie de alte procese, pornind într-adevăr de la secetă”, explică specialistul. În timp ce seceta poate fi temporară, deșertificarea presupune schimbări ample ale solului.
Pentru ca degradarea să ajungă la acest nivel, sunt necesare transformări chimice, fizice și biologice, care pot duce la pierderea fertilității terenului.
„În România deocamdată sunt doar premisele unor zone care sunt supuse acestui fenomen de deșertificare, deci sunt zone care sunt potențial susceptibile la acest fenomen”, precizează Daniel Alexandru.
Prin urmare, un episod sever de secetă nu înseamnă automat că un teren a devenit deșertificat. Este vorba despre un proces de durată, cu efecte persistente asupra solului.
Fermierii ar putea adapta culturile la noile condiții climatice
Seceta și temperaturile ridicate pot afecta agricultura și pot determina schimbări în culturile potrivite pentru anumite regiuni. Specialistul recomandă ca fermierii să țină cont de evoluția condițiilor climatice atunci când își planifică activitatea.
„Să-și modifice structura culturilor, să facă rotație a culturilor, să vadă care sunt zonele care mai sunt propice sau (…) potrivite pentru culturile care mai sunt”, enumeră acesta printre posibilele măsuri de adaptare.
Un exemplu este porumbul, ale cărui suprafețe cultivate au început să scadă în sudul țării, pe fondul secetei prelungite. În unele zone, fermierii ar putea lua în calcul culturi mai rezistente la lipsa precipitațiilor și la căldură.
Lucrări la baraje și modernizarea gestionării resurselor de apă
Planurile guvernamentale includ continuarea reabilitării barajelor din categoriile de importanță A și B. Ordinea lucrărilor ar urma să fie stabilită în funcție de nivelul de risc și de stadiul de pregătire a proiectelor.
Pentru 2027 este prevăzută și pregătirea operaționalizării mecanismului economic al apei în toate administrațiile bazinale. Finanțarea ar putea proveni din fonduri europene, din fonduri publice pentru mediu și din împrumuturi acordate de instituții financiare internaționale, cu respectarea limitelor de deficit bugetar.
Instituția meteorologică furnizează informații despre frecvența, intensitatea și distribuția geografică a fenomenelor extreme. Deciziile privind intervențiile și măsurile de adaptare țin însă de autoritățile locale, regionale și naționale.
„Tot ceea ce înseamnă din punct de vedere al dispunerii de măsuri (…) decizii de adaptare sunt în general la îndemâna autorităților, începând de la autorități locale, regionale, probabil și naționale”, declară Daniel Alexandru.
Datele meteorologice pot ajuta la identificarea zonelor vulnerabile și la urmărirea fenomenelor extreme, însă stabilirea intervențiilor concrete revine factorilor de decizie. Programul trasează etapele pregătirii și executării lucrărilor până în 2030, fără să precizeze, în secțiunea dedicată, care vor fi primele localități sau bazine hidrografice vizate.
Rămâne de văzut cum vor fi ordonate investițiile și în ce măsură acestea vor răspunde riscurilor climatice din diferitele regiuni ale țării.
