Guvern tehnocrat în impas: termenul limită se apropie și negocierile eșuează
14 iunie – data limită pentru prezentarea unui guvern tehnocrat
Cu doar patru zile rămase pentru a forma un guvern, prim-ministrul desemnat şi europarlamentarul Eugen Tomac a întâmpinat un obstacol major după ce unul dintre principalele partide a refuzat să îi ofere sprijinul necesar, potrivit relatărilor din presă. Potrivit unei analize publicate de Politico, situaţia riscă să afecteze economia şi finanţele publice ale ţării, ceea ce creşte miza rapidităţii şi eficienţei procesului de desemnare.
Preşedintele României, Nicuşor Dan, l-a desemnat pe Tomac pentru a încerca formarea unui cabinet tehnocrat după destrămarea coaliţiei de centru, survenită în urma unui vot de neîncredere în luna mai. Dacă desemnatul nu reuşeşte să îşi prezinte echipa până la data indicată, preşedintele va trebui să reia negocierile politice sau să identifice un alt lider tehnocrat. Politico notează, de asemenea, că Dan ia în calcul reînfiinţarea coaliţiei care s-a destrămat în cazul în care Tomac nu reuşeşte, însă o soluţie politică pare încă departe.
Între timp, Tomac a transmis partidelor lista Cabinetului şi urmează să prezinte programul de guvernare. Documentele ar trebui depuse în Parlament până cel târziu duminică, urmând ca la începutul săptămânii viitoare să aibă loc audierile miniştrilor şi votul de învestitură.
Refuzul unui partid-cheie și reacțiile politice
PNL, al treilea partid ca mărime, a anunţat că nu va susţine această soluţie, considerând că un guvern tehnocrat nu are forţa necesară pentru a implementa reformele de care România are nevoie. Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a explicat că fără o susţinere parlamentară explicită acest guvern nu are puterea de a trece reformele necesare României şi că un guvern fără susţinere parlamentară este mai slab decât unul minoritar: „Acest guvern nu are puterea să continue reformele necesare pentru România şi deci nu este o soluţie guvernamentală în momentul de faţă”.
Partidul Social-Democrat a iniţiat votul de neîncredere din mai, alianţându-se la acel moment cu formaţiuni de extremă dreapta, iar această mişcare a complicat şi mai mult tabloul politic intern. Tomac se confruntă acum cu un parcurs dificil pentru a asigura majoritatea necesară înainte de termen.
Consecinţe economice şi scenarii posibile
Potrivit Politico, ţara rămâne blocată în turbulenţe politice în contextul în care se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Analiştii avertizează că, dacă reformele-cheie nu sunt finalizate până în august, există riscul pierderii unor fonduri europene în valoare de aproximativ 11 miliarde de euro. De asemenea, o deteriorare a finanţelor publice ar putea atrage o retrogradare a ratingului de credit.
- Termen constituţional pentru prezentarea guvernului: 14 iunie.
- Dacă nu se găseşte o soluţie: reluarea negocierilor sau desemnarea unui alt prim-ministru tehnocrat.
- Dacă după două încercări eşuate de învestitură şi 60 de zile nu se formează guvern: posibilitate de alegeri anticipate conform Constituţiei.
În replică la refuzul partidului de sprijin, Eugen Tomac a subliniat importanţa găsirii unei soluţii funcţionale: „Astăzi, miza nu este cine dă lecţii cui. Miza este dacă reuşim să ieşim din impas şi să oferim ţării un guvern funcţional, stabilitate şi o direcţie clară”.
Preşedintele Nicuşor Dan a punctat priorităţile mandatului său: „Interesul ţării trebuie să aibă prioritate”. „Mandatul meu este, în primul rând, să menţin orientarea pro-occidentală a României şi, în al doilea rând, să previn un posibil colaps economic”, a mai afirmat el.
Tomac a anunţat totodată că nu va forma un guvern în alianţă cu formaţiunile de extremă dreapta. Pe fondul incertitudinilor, scenariul unor alegeri anticipate rămâne riscant pentru establishmentul politic, având în vedere avantajele pe care sondajele le atribuie unor formaţiuni radicale.
