Legea salarizării: miză pentru stabilitatea bugetară și încrederea în România
Cu cât trec orele, cu atât probabilitatea de a avea un proiect al legii salarizării scade, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan pentru un post de televiziune. „Dacă nu vine o lege a salarizării, riscăm ca și în 2027, 2028, cu guverne care sunt iresponsabile să ne trezim că din nou derapăm”, avertizează Ilie Bolojan.
„Acum, în această perioadă au fost discuții nenumărate, care au fost organizate sub auspiciile Președinției, prin domnul Burnete, consilier prezidențial, în care au participat reprezentanții partidelor, în care s-au discutat mai multe forme ale proiectului de lege, în care li s-au predat fiecărui partid diferitele variante. Și astăzi am discutat acest subiect.
În orice caz, cu cât trec orele, cu atât probabilitatea de a avea un astfel de proiect scade, pentru că, așa cum știți, avem termen să-l aprobăm până luni, săptămâna viitoare, până pe data de 31. Și, din păcate, la cum merg lucrurile și văzând declarațiile PSD care au fost făcute, inclusiv prin postări sau reacții publice, cred că e o probabilitate redusă să susțină acest proiect, deși el este unul foarte important pentru România din mai multe puncte de vedere,” a declarat Ilie Bolojan la un post de televiziune.
De ce legea salarizării contează pentru predictibilitate
Premierul interimar atrage atenția că, dincolo de suma de 770 de milioane de euro obținută din fonduri europene, adoptarea legii salarizării are efecte esențiale asupra încrederii în stat și asupra predictibilității cheltuielilor cu personalul. El spune că, în ultimele luni, guvernul s-a concentrat pe închiderea jaloanelor și a angajamentelor asumate în cadrul programelor de finanțare, dar o lege clară a salarizării rămâne necesară pentru echilibrele bugetare pe termen mediu.
„E un proiect care ține de încrederea în România”
Premierul subliniază importanța pe termen lung: o lege a salarizării reprezintă un semnal de predictibilitate pentru finanțele publice și un pas necesar în corectarea inechităților din sistemul public.
„Legea salarizării este mai importantă decât cei 770 de milioane de euro, banii europeni pe care-i încasăm, spune premierul interimar.
Pe de o parte pentru că încasăm 770 de milioane de euro, dar mai mult decât banii europeni pe care-i încasăm, e un proiect care ține de încrederea în România, pentru că este un angajament luat de guvernele României de ani de zile, pe care puteau să-l pună în practică, dar nu l-au pus și a trebuit să-l luăm pe ultimele 3 luni de zile, când guvernul a fost demis, și să închidem tot ce s-a putut închide. Și asta a fost o prioritate în aceste trei luni de zile: să închidem cât mai mult din PNRR, să îndeplinim jaloanele, să închidem lucrările, să renegociem tot ce a fost negociat. Pe de altă parte, este foarte important ca predictibilitate pentru România, pentru că componenta de cheltuieli de personal este una foarte importantă în ecuația echilibrelor bugetare”, a subliniat Ilie Bolojan.
„Corectează niște inechități importante”
Prim-ministrul interimar afirmă că legea ar contribui și la remedierea unor dezechilibre din sistemul public, însă avertizează asupra riscurilor generate de promisiuni care depășesc posibilitățile financiare ale țării.
„Și, având în vedere ce s-a întâmplat în anii 2023, 2024, ani preelectorali și electorali, când guvernele au scăpat lucrurile de sub control jucând doar după calcule electorale și nu după echilibrele bugetare, dacă nu vine o lege a salarizării, riscăm ca și în 2027, 2028, cu guverne care sunt iresponsabile – și putem avea astfel de situații, cu guverne care se gândesc doar la calculele electorale – să ne trezim că din nou derapăm și toate eforturile care s-au făcut în această perioadă să fie anulate de un astfel de lucru.
Deci, e foarte important și din acest punct de vedere: al încrederii în România, al predictibilității cheltuielilor cu salariile în 2027 și 2028, și nu în ultimul rând e un proiect de lege care corectează niște inechități importante. Avem niște inechități grave în sistemul public și ar fi un prim pas pentru a le corecta.
Dar, așa cum se pare, pentru că e totuși o problemă de a-ți asuma o răspundere, de a invalida promisiuni pe care le-ai făcut – și PSD a făcut astfel de promisiuni care, din păcate, n-au acoperire -, în condițiile în care girezi orice creștere de natură salarială, orice solicitare a sindicatelor care iese din posibilitățile României, o aprobare de cheltuieli peste posibilitățile economiei noastre este un drum sigur către căderea ratingului de țară, ceea ce face ca, indiferent ce guverne ar fi într-o astfel de situație, să fie puse cu spatele la zid, să trebuiască să ia măsuri care vor duce la salarii mai mici”, a precizat Ilie Bolojan.
„Și deci există o probabilitate mare să fim în această situație: ca PSD, încă o dată, să nu respecte înțelegerile, inclusiv acea înțelegere pe care am semnat-o pentru a vota această lege, cu un plafon de 8 miliarde, pe care am semnat-o inițial sub auspiciile președintelui României, nici pe asta să n-o respecte, deși acum am încercat toate variantele posibile. Am comunicat cu comisia, ne-am dus pe sume cât mai aproape de cele solicitate, dar, bineînțeles, nu au fost acceptate de comisie și nu pot fi suportate de capacitatea noastră de a le finanța și trebuie să ne limităm la niște sume pe care ni le permite bugetul și am luat această decizie ca să susținem acest proiect cel puțin,” a explicat premierul.
Dacă jalonul aferent legii salarizării nu va fi îndeplinit, PSD va fi responsabil, este de părere Ilie Bolojan.
„Probabil că în cursul zilei de mâine vom avea un deznodământ pe acest proiect de lege, pentru că, dacă nu se depune mâine, în aşa fel încât joi-vineri să fie dezbătut, nu mai este timp fizic pentru ca el să devină lege. Dar indiferent ce guvern va veni, spaţiile fiscale nu vor fi mai mari, realităţile noastre bugetare nu vor fi mult diferite. (…) Dacă această lege nu se va depune, în mod cert partidul care are responsabilitatea blocării legii salarizării este PSD, asta este cât se poate de clar”, a adăugat Bolojan.
