Guvernul aprobă reorganizarea direcțiilor silvice și introduce criterii stricte de performanță
Executivul a decis joi reorganizarea structurilor care se ocupă de administrarea pădurilor, reducând numărul direcţiilor de la 41 la 19 regionale, a anunţat ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
„Este vorba de hotărârea de Guvern care, practic, face trecerea de la cele 41 de direcţii silvice la 19 direcţii silvice regionale. Este o hotărâre de Guvern care a fost, de altfel, şi jalon în PNRR. Cu îndeplinirea acestui jalon, mergem înainte şi cu cererea de plată numărul 4 pentru a putea să fie îndeplinite şi ultimele condiţii ca să primim aceşti bani. Dar mai departe de jalonul din PNRR, reorganizarea Romsilva, de fapt, va însemna inclusiv o reformă reală a acestei instituţii”, a declarat, joi, Diana Buzoianu.
Reorganizarea direcțiilor silvice: motive și obiective
Ministrul a explicat că reforma urmărește să înlocuiască o administrare considerată până acum prea subiectivă cu unul mai structurat și bazat pe indicatori obiectivi. Autoritățile consideră necesare mecanisme interne consolidate pentru a corecta traiectoria gestionării pădurilor din România.
„Am văzut de-a lungul timpului cifrele absolut alarmante cu privire la tăierile ilegale.
Am văzut de-a lungul timpului cifrele alarmante cu privire la cazurile care au fost sesizate şi apoi clasate, prescrise. Este clar că avem nevoie şi de mecanisme interne în cadrul Romsilva, mult mai solide, pentru a putea să fie schimbată traiectoria în care a fost gestionată pădurea din România, pădurile din România cum au fost gestionate.
Şi atunci, principalele modificări care au fost propuse şi care au fost adoptate astăzi, pe lângă reorganizarea teritorială care a însemnat şi trecerea la direcţii regionale, nu la direcţii judeţene, avem de asemenea şi modificări cu privire la criteriile de performanţă ale directorilor”, a mai explicat ministrul Mediului.
Criterii de performanță și modalitatea de numire
Conducerea noilor direcţii regionale va fi aleasă prin concurs, iar persoana numită va semna un contract de mandat, nu un contract de muncă. În cadrul acestui contract vor fi stabilite obiective clare de performanţă, evaluate anual.
„Această evaluare va putea să ducă inclusiv la încetarea mandatului, dacă nu au fost îndeplinite două treimi din criterii”, a mai afirmat Diana Buzoianu.
Unul dintre criteriile stabilite prevede că, în cel puţin 90% din cazurile în care se constată prejudicii, instituţia să iniţieze acţiuni în instanţă pentru recuperarea sumelor. Obiectivul este de a stopa situaţiile în care prejudiciile rămân nerecuperate.
„Am pus criteriu ca 90% din numărul de cazuri în care se constată prejudicii, în minim 90% din cazuri, să existe apoi şi chemări în judecată pe răspundere civilă şi încercarea de recuperare a acestor prejudicii.
Adică nu ne mai batem joc dacă sunt descoperite prejudicii”, a explicat Diana Buzoianu.
Totodată, directorii noilor direcţii regionale vor fi evaluaţi şi după capacitatea de a realiza programul anual de investiţii, fiind aşteptat un grad minim de realizare de 80%.
„Vom trece de la o administrare care era mai degrabă subiectivă, cu mandate care erau perpetuate pe zeci de ani de zile în detrimentul pădurilor şi în detrimentul acestei instituţii, la mandate foarte clare cu criterii de performanţă extraordinar de obiective care vor putea să fie analizate în fiecare an”, a declarat ministrul Mediului.
Ce schimbă, concret, reorganizarea direcțiilor silvice
- Reducerea numărului de direcţii de la 41 la 19, trecerea la structuri regionale;
- Selectarea directorilor prin concurs și semnarea de contracte de mandat cu obiective anuale;
- Introducerea unor criterii de performanță care pot duce la încetarea mandatului dacă nu sunt îndeplinite;
- Obligația de a urmări recuperarea prejudiciilor în majoritatea cazurilor constatate;
- Monitorizarea și evaluarea realizării programelor de investiții, cu praguri minime de îndeplinire.
