„Naționalism sănătos” – istoric: sintagma trebuie privită cu prudență
Directorul Institutului de Istorie a Religiilor, Eugen Ciurtin, a comentat duminică seară la un post de televiziune declarația președintelui Nicușor Dan despre „naționalismul sănătos” și a atras atenția că această expresie are o istorie problematică, fiind folosită și în discursurile extremei drepte din perioada interbelică.
Context istoric și observații critice
Ciurtin amintește că anumite date și aniversări istorice readuc în discuție episoade sensibile din trecutul României și că acestea trebuie tratate cu atenție, nu folosite în formule retorice ușor de reinterpretat politic.
„Se pare că 6 septembrie, care în 1940 a fost la începutul weekendului și acum e la sfârșitul lui, pare o dată fatidică pentru a vorbi despre nefăcutele, relele și problemele istoriei naționale din ultimul secol. Era detronarea lui Carol al II-lea, venirea la putere, s-a petrecut foarte repede, a mareșalului Antonescu și începutul Statului Național-Legionar”, a spus Eugen Ciurtin, duminică seară la Digi24.
El subliniază că România încă se confruntă cu numeroase chestiuni istorice nerezolvate și că modul în care sunt abordate de actori publici ridică semne de întrebare.
„În ultimul secol de istorie românească, așa cum ar trebui să o știm cu toții, avem foarte multe probleme nerezolvate. Unele dintre ele s-au văzut și în discursul din Catedrala Națională al domnului președinte Dan. Primul lucru care trebuie spus e chiar acesta: că deseori, la cel mai înalt nivel – și iată, provenit din societatea civilă, inclusiv președintele Dan -, nu pare că citește.
Politicienii români, figurile publice din România contemporană nu parcă se ocupă cu cititul. Mai grav, nu încurajează asta și parcă se adresează unor comunități care nici ele nu se ocupă cu cititul”, a declarat Ciurtin.
Riscurile revenirii unor formulări din extrema dreaptă
Istoricul avertizează că anumite expresii din discursul public păstrează încă conotații ideologice puternice și pot facilita revenirea unor curente radicale.
„În primul rând legionarii, dar știm că am avut o sumedenie de partide și grupulețe fasciste în România interbelică, pe care lipsa de filtru după ’89, de pildă, în publicațiile marilor edituri, e pur și simplu au refluat ca o problemă neîncheiată și ne-am trezit cu neocomuniști și cu neofasciști care astăzi ne vorbesc de pe toate canalele posibile, ca și cum tocmai este primăvara anului 1990, când toți legionarii care încă mai trăiau ne furnizau o versiune de istorie a României care era abracadabrantă”, a declarat Eugen Ciurtin la Digi24.
El atrage atenția asupra sintagmei „naționalism sănătos”, explicând că formularea a fost însoțită istoric de alte expresii care o încarcă ideologic.
„Cu alte cuvinte, noi umblăm cu diferite fantasme atunci când vorbim despre istoria națională. Una din ele e chiar această sintagmă, «naționalism sănătos», care a fost însoțită, ca să facem minima analiză textuală care e sacră pentru toate științele umane, de două expresii: «trecutul acestei țări», de parcă acest trecut ar avea unanimități de pozitivitate – aș spune că mai degrabă 61 de ani de dictaturi continue, încă neasumate, încă neconsumate, nedepășite, necunoscute cum s-ar cuveni, nu ne permit să avem atâtea libertăți de încredere -, și pe de altă parte, când a vorbit despre «farisei» într-o catedrală națională, un termen profund conotat în general creștinesc și nu doar, a afirmat că «se cațără ei». Trebuie să se cațere cineva?”, a spus el.
Specialiștii în istorie și științe politice, spune Ciurtin, știu cât de atent trebuie analizată utilizarea conceptelor legate de naționalism când sunt propuse de actori politici contemporani.
„Credem, cei care se ocupă cu istoria României în contextul ei european, din ultimul secol cel puțin, cei care sunt nu numai analiști politici, ci și specialiști în științele politice, unde, în toate universitățile, inclusiv din România, dar în toate ale lumii, se discută conceptul de naționalism, și știm cu toții cât de rezervați trebuie să fim când cineva, un actor politic contemporan, propune așa ceva”, a afirmat istoricul.
România, diversitate și proiect democratic
Ciurtin reamintește că istoria României este marcată de pluralitate etnică și confesională și că această realitate cere soluții democratice, nu formule simplificatoare.
„Ceea ce am observat este că, din fericire, foarte multe voci de diferite calibre și intensități s-au pronunțat deja public exact la acest tip de derapaj care nu poate fi inocentat în întregime, întrucât intră cu adevărat pe terenul unor naționalisme în curs, în desfășurare la noi astăzi, care au ajuns deja la extremă”, a declarat Eugen Ciurtin.
El evocă și atitudini critice ale unor intelectuali care au analizat discursul președintelui, precum și cercetări academice care pun în balanță diverse forme de rezistență și orientări politice din trecut.
„Ceea ce au observat cei care-l cunosc pe domnul Dan, încă din societatea civilă, de mult – am avut eu însumi șansa să fiu vreo 15 ani membru al Grupului pentru Dialog Social, l-am cunoscut chiar și eu însumi, deși eram junior, dintre seniorii grupului care militau și militează pentru ceea ce e cu adevărat o formă optimă de democrație – iată, de pildă, editorialul de săptămâna asta al lui Andrei Cornea, despre care nu se poate spune că este un inocent și care are un editorial, aproape ca niciodată: «Cum, cum, cum ne-a păcălit cu adevărat președintele Dan încercând, de fapt, să mascheze prin această origine în societatea civilă intenții mai degrabă impure și mai degrabă într-un conservatorism care inocențează Legiunea, pe baza unei insuficiente cunoașteri a factorului legionar masiv, mai ales în Făgăraș?»”, a spus istoricul.
Patriotismul, tinerii și nevoia de asumare a trecutului
Pe fondul dezbaterii, Ciurtin subliniază importanța dialogului cu tinerii și a existenței unui proiect de țară, dar respinge ideea că astfel de proiecte pot fi construite pe reinterpretări selective ale istoriei.
„O fi fost patriotism. Patriotismul este cu totul altceva.
În general, este bine să existe comunicare cu tinerii. În general, este – nu? – de aceea există universități. Este optim să existe acest dialog și să știm care este, până la urmă, un proiect de țară.
Dar noi nu putem face proiecte retrospective de istorie a țării”, a afirmat el.
Istoricul avertizează că sunt încă „bube” și episoade neasumate în trecutul României care nu pot fi ignorate atunci când se formulează politici publice sau mesaje oficiale.
„Avem bube multe, avem lucruri neasumate, avem lucruri pe care nu le mai putem – dar nu le mai putem deloc – trece sub preș. În plus, suntem înconjurați de o situație europeană și globală care nu este dintre cele mai favorabile”, a spus Ciurtin.
