Cât riscă România: penalități PNRR pentru centrale pe cărbune
Secretarul general al Ministerului Energiei a transmis estimări preliminare privind suma pe care România ar putea să o piardă din PNRR din cauza nerespectării jaloanelor legate de închiderea centralelor pe cărbune. Oficialul estimează un impact financiar între 77 şi 124 de milioane de euro, dar a subliniat că „un cost exact” va fi stabilit doar după evaluarea şi certificarea făcută de experţii Comisiei Europene, pe baza dovezilor transmise de autorităţi.
Estimări și cauze ale penalităților PNRR pentru centrale pe cărbune
În cadrul angajamentelor din PNRR, România şi-a asumat închiderea a 3.780 MW din capacităţile pe cărbune. Din acest total, rămân neînchise aproximativ 710 MW: circa 100 MW la o centrală regională, 330 MW la o unitate mare şi 300 MW la o altă instalaţie. Raportând aceste capacităţi la ţinta totală, calculele preliminare ale ministerului indică o potenţială penalitate cuprinsă între 77 şi 124 milioane de euro; suma finală va fi însă certificată de experţii instituţiei europene.
Oficialul a explicat că decizia de a nu închide imediat anumite instalaţii a fost determinată şi de considerente legate de securitatea aprovizionării cu energie: „energia pe care nu o ai este cea mai scumpă”. În această logică, menţinerea în exploatare a unor unităţi în lunile critice poate evita importuri la costuri mai mari şi poate asigura plata salariilor şi rambursarea unor credite bancare asociate acelor active.
- Țintă PNRR: 3.780 MW de închis.
- Restantă: ~710 MW încă în funcţiune.
- Estimare preliminară penalitate: 77-124 milioane euro.
Referitor la motivele pentru care capacităţile închise nu au fost înlocuite cu centrale pe gaz, reprezentantul ministerului a menţionat o creştere semnificativă a costurilor de investiţie şi o scădere a interesului ofertanţilor: „lipsa de oferte” a devenit unul dintre factorii principali. În termeni practici, dacă în urmă cu 4-5 ani un megawatt instalat într-o centrală pe gaz costa aproximativ 600-700.000 de euro, astăzi preţul a crescut semnificativ, iar disponibilitatea turbinelor şi termenele de livrare sunt influenţate de cererea ridicată din alte sectoare.
Oficialul a precizat şi că producţia pe bază de cărbune nu este necesară în permanenţă, dar devine indispensabilă în perioadele cu consum ridicat (iarnă) sau când regimul hidrologic este deficitar, pentru acoperirea vârfurilor de consum.
Despre cazul unei unităţi care continuă să funcţioneze din raţiuni economice şi de securitate energetică, el a declarat: „Faptul că Turceni 5, în acest moment, funcţionează după luna august şi va funcţiona şi septembrie şi octombrie şi noiembrie şi decembrie, ianuarie şi februarie, luni care vor continua să fie critice, prin această funcţionare, practic, îşi asigură salarii plătite, o profitabilitate şi o funcţionare care evită nişte importuri la costuri mai mari. De asemenea, pe Turceni 5 sunt nişte credite bancare luate. Renunţarea la el ar fi însemnat şi un alt tip de cost decât cel pe care îl vedem din perspectiva energiei.nDeci din acest punct de vedere şi având de asemenea busola trimestrul 1 2028, dacă ne uităm de astăzi, august 2026 până în trimestrul 1 2028, poate părea un calcul simplist. Reforma oricum vorbea de decarbonizare, noi putem să vorbim de bani, până la urmă, din perspectiva mea, de aceea am spus că funcţionarea ei până în trimestrul 1 2028 depăşeşte valoarea penalităţii”.
Concluzia ministrului este că penalităţile pot fi o consecinţă reală a neîndeplinirii jaloanelor, dar evaluarea finală şi cuantumul exact vor depinde de analiza şi certificarea Comisiei Europene.
