Filosofia kaizen, instrument pentru eficientizarea administrației județene
Conducerea administrației județene din Botoșani a anunțat planuri de adoptare a filosofiei kaizen pentru a crește eficiența serviciilor publice. Județul, unul dintre cele mai sărace din țară, numără peste 457.000 de locuitori, dintre care doar în jur de 62.000 sunt salariați; restul populației fiind alcătuită din pensionari, copii, persoane fără venit sau lucrători plecați în străinătate.
Un studiu realizat de o firmă de cercetare arată că mai multe județe din țară, printre care se numără și Botoșani, înregistrează o putere de cumpărare redusă. În acest context, autoritățile intenționează să importe principii de management folosite cu succes în sectorul privat pentru a optimiza activitatea aparatului administrativ.
Ce înseamnă filosofia kaizen și cum va fi aplicată
Kaizen, termen japonez care semnifică „schimbare în bine” sau „îmbunătățire continuă”, promovează mici ajustări zilnice, constante, care conduc, în timp, la rezultate substanțiale. Consiliul Județean a decis să înceapă implementarea printr-un program de formare care ar urma să fie lansat în această toamnă, iar introducerea practică în instituție necesită aprobarea consilierilor județeni.
Președintele Consiliului Județean a explicat că abordarea urmărește modernizarea fluxurilor administrative și clarificarea responsabilităților. „Este perfecționare continuă. Sunt puține consilii județene care au implementat această procedură. Ea duce la o modernizare, la o optimizare a fluxurilor și o mai mare claritate a muncii noastre în Consiliul Județean. Începem mai întâi cu un curs, după care vedem cum înaintăm, pentru că lucrurile sunt multe și durează mult timp”
, a declarat Valeriu Iftime, președintele instituției, cunoscut și pentru activitatea sa în mediul privat și ca susținător al unei echipe locale din prima ligă.
Implementarea va începe cu un curs de instruire estimat la aproximativ 50.000 de euro, iar, împreună cu modulele ulterioare, costul total prognozat este de circa 70.000 de euro, sumă ce urmează să fie alocată din bugetul local. „Noi vrem să începem cu acest curs care trebuie să coste pe la vreo 50.000 de euro. Este primul curs și am vrut să intrăm deja din luna septembrie cu această hotărâre de Consiliu Județean”
, a adăugat președintele.
Originea și principiile care au făcut diferența
Kaizen a luat amploare în Japonia de după Al Doilea Război Mondial ca răspuns la necesitatea reconstrucției economice. Sprijinul experților americani în perioadă de ocupație și programele de instruire au contribuit la introducerea metodelor de control al calității și de îmbunătățire a proceselor.
Deming a învățat că îmbunătățirea calității și reducerea variației în procese ar crește productivitatea și ar reduce costurile – un mesaj care a rezonat profund în Japonia postbelică
, remarcă istorici ai managementului.
Practicile kaizen au fost aplicate în mod concret în perioada postbelică la nivelul unor unități din industria auto, unde conducerea s-a concentrat pe ajustări treptate, implicând toți angajații în identificarea și eliminarea risipei (termenul japonez pentru aceasta fiind muda). Această strategie favoriza schimbările mici și continue în locul transformărilor radicale și costisitoare.
Nicio zi nu ar trebui să treacă fără să se facă un fel de îmbunătățire undeva în companie
, sublinia Masaaki Imai, unul dintre promotorii internaționali ai conceptului. Totodată, ideea centrală a fost sintetizată astfel: Devino o organizație care învață prin reflecție permanentă (hansei) și îmbunătățire continuă (kaizen)
, după cum au concluzionat autori specializați în bune practici manageriale.
Consiliul Județean mizează pe faptul că, prin formare și aplicare consecventă, filosofia kaizen va conduce la optimizări vizibile în activitatea publică, chiar dacă schimbările semnificative cer timp și perseverență.
