România și rolul propus în reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a declarat că România s-a numărat printre statele care şi-au exprimat disponibilitatea de a contribui, la momentul potrivit, la eforturile menite să restabilească navigaţia comercială prin Strâmtoarea Ormuz.
Ce presupune implicarea în Strâmtoarea Ormuz
Oficialul a subliniat că nu există încă un plan concret stabilit între ţările interesate; a fost, până acum, doar o exprimare de intenţie de a analiza modalităţile prin care se poate facilita reluarea traficului maritim în regiune.
„România nu este sub nicio formă parte în conflictul de acolo. Mai multe ţări au decis să analizeze care este modul prin care pot contribui la reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, pentru că întreruperea traficului influenţează economic tot ce se întâmplă în restul lumii. România a decis să fie între aceste ţări. Nu s-a stabilit, între aceste ţări, fiecare ce va face, cum nu s-a stabilit nici care este planul pentru ca acest lucru să se întâmple. Singurul lucru care s-a decis este că un număr de ţări, printre care şi România, au ridicat mâna şi au spus da, o să mă implic şi eu când va fi momentul, pentru a se relua traficul acolo. Aceste ţări urmează să se întrunească cel mai probabil, să analizeze care sunt nevoile, să vadă fiecare ţară cum poate acoperi din aceste nevoi”
El a menţionat, de asemenea, o declaraţie a preşedintelui ţării privind angajamentul României în eforturile colective: „România nu stă deoparte şi se implică alături de alte ţări, iar cum va arăta, pe foaie, această implicare, urmează să se întâmple”.
Posibile contribuţii ale României
Ministrul a enumerat câteva capacităţi pe care Armata Română le-ar putea pune la dispoziţie, precizând că nu s-a luat nicio decizie definitivă şi că orice misiune va depinde de evaluările şi solicitările care vor urma:
- sprijin cu personal specializat, incluzând scafandri militari, în cazul în care va fi nevoie;
- posibilă trimitere de nave pentru activităţi de deminare în zonele afectate;
- menţinerea priorităţii asupra securităţii maritime în Marea Neagră, ca responsabilitate regională.
„Nu, eu, într-o declaraţie, am spus că printre lucrurile pe care România le poate face, se numără şi scafandri care sunt militari, dar, dacă va fi nevoie de aceşti scafandri, nu este o decizie luată”.
Referitor la preocupările regionale, ministrul a adăugat: „Noi avem responsabilitate şi în Marea Neagră, care rămâne totuşi o prioritate pentru Forţele Navale Române”.
Despre modul în care forţele armate ar putea contribui, el a spus: „Eu am pus pe masă care sunt atributele pe care Armata Română, teoretic, într-o anumită ipoteză, le-ar putea pune la masă, ca o contribuţie”.
Context internaţional şi paşi următori
Premierul a menţionat că participarea la misiuni de deminare ar putea avea loc doar după stabilirea unui armistiţiu în regiune. Totodată, România a aderat la o declaraţie comună semnată de mai multe state, menită să susţină libertatea de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz, reafirmând astfel angajamentul pentru securitatea maritimă şi cooperarea cu partenerii internaţionali în coridoarele strategice de navigaţie.
