Fondul clasei: ce prevede legea pentru anul școlar 2026-2027
Debutul fiecărui an școlar aduce, pentru mulți părinți, întrebări legate de sumele cerute pentru activitățile clasei. De la rechizite și consumabile până la servicii sau echipamente, cererile financiare pot părea nelimitate. Totuși, fondul clasei nu poate fi transformat în obligație legală pentru familii.
Fondul clasei nu este obligatoriu – drepturile părinților
Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin actul normativ relevant, clarifică faptul că nicio contribuție financiară nu poate fi impusă părinților. Cheltuielile curente ale școlii trebuie acoperite din fondurile publice alocate, iar orice aport din partea familiilor trebuie să rămână strict voluntar.
Chiar dacă o decizie luată într-o ședință a părinților obține majoritate, aceasta nu poate obliga pe cei care nu doresc să contribuie. Refuzul de a participa la strângerea de fonduri nu poate atrage consecințe pentru elev și nu îndreptățește personalul școlii să trateze diferit copilul respectiv.
Condțiile legale pentru contribuțiile voluntare
- Contribuțiile pot fi făcute doar ca donații sau sponsorizări sau prin intermediul unei asociații de părinți cu personalitate juridică.
- Orice plată trebuie să fie voluntară, documentată și necondiționată de vreun privilegiu pentru elev.
- Cadrele didactice și elevii nu pot fi implicate în colectarea banilor; personalul școlii nu are dreptul să încaseze sau să păstreze sume provenite din contribuții.
- Echipamentele cumpărate și donate trebuie predate și înregistrate în patrimoniul unității de învățământ, pentru a evita situațiile în care bunurile rămân în proprietate privată.
Cum pot proceda părinții în cazul unor solicitări financiare
Părintele care consideră că i se cere o sumă nejustificată are dreptul să ceară conducerii școlii explicații scrise și baza legală a solicitării. Dacă sume sunt colectate de către un angajat al școlii sau dacă există presiuni pentru plata unei contribuții, părintele poate sesiza inspectoratul școlar competent.
Un exemplu practic arată că anumite servicii, precum paza, au fost acoperite prin contribuții ale părinților în trecut, organizate printr-o asociație. Totuși, legislația stabilește că finanțarea măsurilor de securitate revine, în principal, administrațiilor publice și unităților școlare, astfel încât lipsa temporară a unor fonduri nu justifică impunerea unei taxe către familii.
Pentru a evita tensiunile și presiunea socială, orice sprijin financiar recomandat în ședințele cu părinții ar trebui discutat deschis, însoțit de documente justificative și gestionat transparent printr-o structură legală a părinților, care ține evidență clară a încasărilor și cheltuielilor.
Pe scurt: fondul clasei nu poate fi impus; contribuțiile sunt posibile doar voluntar și, ideal, printr-o asociație de părinți care asigură transparență și înregistrare legală.
