Parteneriate între școli: noul ordin care vizează reducerea decalajelor în învățământ
Un ordin al Ministerului Educației, publicat în Monitorul Oficial, permite instituirea de parteneriate între școli cu rezultate bune și unități de învățământ din zone dezavantajate. Miza este clară: o educație mai uniformă pentru toți elevii și reducerea disparităților între școli.
Ce prevede ordinul privind parteneriate între școli
Noile reguli spun că școlile cu performanțe solide pot oferi sprijin pedagogic, resurse educaționale și suport metodologic pentru îmbunătățirea proceselor de predare-învățare în școlile cu rezultate slabe. Parteneriatele pot fi încheiate între unități din orice județ, iar multe activități pot fi organizate și online.
- lecții și demonstrații online;
- ateliere și sesiuni de formare pentru profesori la început de carieră sau care nu au pregătire specifică;
- sprijin pentru managementul școlar și dezvoltarea leadershipului în unități de învățământ;
- consiliere pentru integrarea tehnologiei în educație și pentru crearea de materiale digitale;
- proiecte comune interdisciplinare între elevi și cadre didactice din unități diferite;
- sesiuni de îndrumare instituțională în format hibrid, prin platforme digitale acreditate.
Reacții din teren: așteptări, îngrijorări și bariere
Directorul unei școli din mediul rural apreciază ideea, dar are rezerve privind implementarea practică. „Este o idee de secol XXI aplicată unui sistem de educație de secolul XIX”, spune Viforel Dorobanțu, care atrage atenția asupra dificultăților legate de mobilizare și infrastructură.
El identifică două obstacole majore: reticența profesională și lipsa unor condiții adecvate în școlile gazdă, care pot pune în pericol eficiența mentoratului și a sprijinului oferit.
Măsuri complementare propuse de practicieni
Directorul susține că, pe lângă parteneriate, sunt necesare politici coerente și consecvente pentru reducerea inechităților. „Este nevoie doar de dorință și de lipsă de ipocrizie în asumarea unor probleme pe care le are sistemul. Apoi, dacă există bună credință, lucrurile vin de la sine astfel încât copiii fără prea multe șanse să nu pornească chiar de zero în aventura cunoașterii”, afirmă el.
Ca piloni de politici publice, propune un program școlar extins care să includă: predare-învățare (clasic, hibrid, online), masă caldă și activități remediale – elemente pe care le consideră esențiale pentru a crește șansele copiilor.
Opinia unei specialiste: parteneriatele, între voluntariat și necesitate
O specialistă în educație atrage atenția că aplicarea ordinului poate funcționa ca un apel la voluntariat dacă nu sunt alocate resurse financiare clare: „înseamnă un fel de apel la voluntariat din partea unor școli, pentru că nu sunt identificate resurse bugetare”.
Ea mai remarcă că, în contextul unor reorganizări anterioare care au dus la comasări, soluții precum constituirea de consorții școlare ar putea optimiza utilizarea cadrelor didactice și a resurselor umane, însă astfel de inițiative cer susținere financiară și metodologică pentru a funcționa eficient.
Recomandări internaționale pentru echitate în educație
Organizații internaționale propun măsuri care completează demersurile naționale și pot susține politici de reducere a inegalităților:
- Investiții în educația timpurie – intervențiile timpurii au un impact puternic asupra copiilor din medii vulnerabile.
- Calitatea și formarea profesorilor – cadrele didactice bine pregătite și susținute profesional sunt esențiale pentru reducerea decalajelor.
- Resurse adaptate nevoilor – alocarea de fonduri suplimentare și resurse specifice pentru școlile cu rezultate slabe sau cu provocări sociale.
- Intervenții la nivel școlar – programe de mentorat, consiliere psihopedagogică și adaptarea curriculumului pentru diversitate.
- Monitorizare continuă – evaluări și date solide pentru a urmări progresul și eficiența măsurilor de incluziune.
Un model de bune practici din Europa
Un stat din regiune baltică este adesea citat ca exemplu de transformare reușită: a trecut de la un sistem rigid la unul modern și echitabil printr-un pachet de politici complementare:
- susținerea timpurie a dezvoltării limbajului și integrarea familiilor vulnerabile, pentru a reduce disparitățile încă de la intrarea în școală;
- formare academică solidă pentru profesori, cu programe de formare continuă și autonomie pedagogică;
- digitalizare extinsă, asigurând acces egal la materiale și resurse digitale în mediul urban și rural;
- finanțare echitabilă, cu alocări suplimentare pentru școlile vulnerabile și cadre de sprijin dedicate;
- un curriculum orientat spre competențe digitale și gândire critică, simplificat și orientat spre rezultate;
- autonomie managerială pentru școli, combinată cu responsabilitate și monitorizare de către autorități, plus intervenții rapide pentru elevii cu dificultăți de învățare.
