Pensiile speciale din justiție scapă de sub control: o provocare majoră pentru echitatea socială și bugetul României
Ionuț Dumitru, economist și consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, atrage atenția asupra situației grave a pensiilor speciale din sistemul judiciar. Potrivit acestuia, controlul asupra acestora s-a pierdut complet, magistrații ieșind la pensie chiar și la 48 de ani, cu venituri mai mari decât în perioada activă.
Costuri semnificative și o definiție controversată a pensiilor speciale
Dumitru subliniază faptul că în România există o confuzie semantică legată de noțiunea de „pensii speciale”. Dacă raportăm la definiția Comisiei Europene – care consideră pensii speciale acele drepturi ce diferă de sistemul contributivității standard, prin pensionări anticipate sau beneficii necorelate cu contribuțiile – România alocă anual între 15 și 16 miliarde de lei pentru aceste pensii. Aceasta reprezintă o povară bugetară importantă.
Abuzuri și nemulțumiri în sistemul de justiție
Economistul recunoaște că miza pensiilor speciale este legată în primul rând de echitatea socială, însă sistemul a fost profund abuzat, generând nemulțumiri majore, mai ales în sectorul judiciar. „Magistrații beneficiază de pensii care depășesc veniturile din timpul activității, ceea ce, în contextul pensionării la vârste atât de scăzute, este nemaiîntâlnit în alte țări”, explică acesta.
Deși pensiile speciale există și în alte domenii, precum cel militar, unde, în general, există acceptabilitate internațională, situația din justiție este considerată deosebit de problematică prin nivelul și condițiile beneficilor.
Provocările reformei și contextul bugetar tensionat
Unul dintre jaloanele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vizează reforma pensiilor speciale. Aceasta a fost una dintre piedicile recente în acordarea tranșei a treia de fonduri europene. Reforma este esențială pentru reducerarea discrepanțelor și pentru aducerea sistemului la un nivel sustenabil.
Dumitru subliniază nevoia definiri clare a domeniilor în care pensiile speciale pot exista legitim, dar și necesitatea limitării exceselor. În acest context, sistemul judiciar este adesea dat ca exemplu negativ, unde „veniturile din activitate sunt depășite de cele din pensie, ceea ce ne îndepărtează de realitate”.
Deficitul bugetar și măsurile de austeritate
Referindu-se la situația bugetară, Dumitru comentează declarațiile ministrului Finanțelor Alexandru Nazare, care a precizat că există resurse suficiente pentru plata salariilor și pensiilor până la finalul anului, dacă se evită cheltuielile nejustificate.
Totuși, expertul atrage atenția asupra faptului că situația este fragilă, iar consolidarea fiscală presupune măsuri stricte: înghețarea salariilor și pensiilor, majorarea anumitor taxe, prioritizarea investițiilor și îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale prin reforme în ANAF și în companiile de stat.
Dacă nu s-ar fi aplicat aceste măsuri, deficitul bugetar ar fi continuat să crească, depășind nivelul de 9,3% din PIB înregistrat anul trecut. Ținta oficială de 7% a deficitului este acum nerealistă, iar o estimare realistă indică un deficit în jur de 8% din PIB.
Controlul riguros al cheltuielilor rămâne esențial pentru stabilitatea economică pe termen scurt și mediu.
