Deficitul bugetar, aproape la jumătate față de anul trecut: ce arată execuția pe primul trimestru
România a încheiat primul trimestru din 2026 cu un deficit bugetar de 21,09 miliarde de lei (aproximativ 1,03% din PIB), semnificativ sub nivelul din aceeași perioadă a anului precedent, când deficitul a fost de 43,66 miliarde de lei (2,28% din PIB). Reducerea dezechilibrului vine pe fondul unor încasări mai mari și a unei temperări a ritmului cheltuielilor.
Ce a condus la reducerea deficitului bugetar?
Veniturile bugetare au crescut puternic în perioada ianuarie-martie, ajungând la 158,76 miliarde de lei, în urcare cu 12,3% față de aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 0,39 puncte procentuale.
Un factor important a fost creșterea încasărilor din taxa pe valoare adăugată: încasările nete din TVA s-au situat la 33,63 miliarde de lei, în creștere cu 17,7%. Rambursările de TVA au urcat de asemenea, depășind 10,7 miliarde de lei.
Impozitul pe salarii și venit a avut un avans puternic, de 19%, până la 17,97 miliarde de lei, susținut în parte de încasările din dividende și de lărgirea bazei de impozitare după eliminarea unor facilități fiscale în anumite sectoare. Contribuțiile de asigurări sociale s-au majorat cu 7%, atingând 53,28 miliarde de lei, iar veniturile din accize au fost de 10,95 miliarde de lei, în creștere cu 9,2%, în principal ca urmare a produselor energetice.
Sprijin semnificativ a venit și din fondurile externe: sumele rambursate din programe europene au crescut cu 43,5%, până la 13,2 miliarde de lei.
Cheltuieli, dobânzi și investiții: echilibru între reducere și necesitate de finanțare
Pe partea de cheltuieli, statul a cheltuit 179,85 miliarde de lei în primele trei luni, în scădere cu 2,8% comparativ cu 2025. Ca pondere în PIB, cheltuielile au scăzut de la 9,7% la 8,8%.
Cheltuielile de personal s-au redus la 40,85 miliarde de lei, în scădere cu aproximativ 1,28 miliarde de lei, reflectând măsuri de control al costurilor salariale în sectorul public. În schimb, plățile pentru bunuri și servicii au crescut cu 5,8%, până la 23,56 miliarde de lei, influențate și de plăți restante din sistemul de sănătate.
Dobânzile plătite de stat au continuat să crească, ajungând la 13,37 miliarde de lei, cu 0,88 miliarde mai mult decât în primul trimestru din 2025, însă ponderea lor în PIB a rămas stabilă, la circa 0,7%.
Cheltuielile pentru asistență socială au totalizat 63,54 miliarde de lei, în ușoară scădere față de anul precedent, influențate de măsuri fiscal-bugetare și de un nivel mai redus al compensațiilor pentru energie în această perioadă.
Investiții publice ridicate, susținute în principal din fonduri externe
Investițiile publice au fost de 21,67 miliarde de lei, majoritatea finanțate din surse externe nerambursabile. Aproximativ trei sferturi din totalul investițiilor provin din astfel de surse, iar volumul investițiilor a depășit nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului anterior.
Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene au atins 15,84 miliarde de lei, subliniind rolul central al finanțărilor externe în susținerea investițiilor publice.
