Reducerea deficitului bugetar – avertisment privind presiuni asupra finanțelor publice
O agenție de evaluare financiară avertizează că reducerea deficitului bugetar rămâne o provocare majoră, în ciuda măsurilor fiscale adoptate recent, iar ratingul de țară păstrează o perspectivă negativă din cauza dezechilibrelor persistente din finanțele publice.
Prognoze revizuite pentru reducerea deficitului bugetar
Analiza publicată de specialiști arată că estimările privind deficitul guvernamental au fost corectate: deficitul ar urma să se reducă anul acesta la aproximativ 8,5% din PIB, de la un nivel-record de circa 9,3% în anul precedent. Din cauza punctului ridicat de plecare, scăderea este prognozată a fi modestă în următorii ani – până la aproximativ 7% din PIB în 2026 și 6,5% din PIB în 2027.
Revizuirea în sens ascendent a prognozei deficitului după rectificare evidenţiază dificultăţile de stopare a deteriorării finanţelor publice și implementarea unor măsuri de consolidare suficiente pentru a reduce deficitele mari și a stabiliza datoria pe termen mediu.
„Măsurile fiscale suplimentare ar putea întâmpina şi dificultăţi în procesul de implementare, pe fondul oboselii faţă de consolidare, al creşterii economice modeste şi al incertitudinii politice persistente”,
Impactul rectificării bugetare și principalele ajustări
Conform rectificării bugetare din 1 octombrie, deficitul pentru acest an este estimat la 8,4% din PIB, în creştere faţă de ţinta bugetară iniţială de 7% stabilită în februarie. Majorările se regăsesc în principal pe partea de cheltuieli – un plus de aproximativ 27,8 miliarde lei (echivalentul a circa 1,6% din PIB, conform estimărilor agenției) – determinate în special de costuri mai mari cu dobânzile şi de cheltuieli crescute pentru asistenţă socială şi sănătate.
Specialiștii estimează că, în termeni de numerar, deficitul fiscal total va scădea doar marginal (aproximativ 0,3 puncte procentuale), de la 8,7% din PIB în 2024, în timp ce deficitul primar ar putea înregistra o reducere mai mare, în jur de 1,1 puncte procentuale. Aceasta survine în pofida măsurilor anunțate anterior pentru înghețarea unor cheltuieli și a pachetelor fiscale adoptate recent, al căror efect inițial a fost evaluat la aproximativ 1,1% din PIB.
„Acest lucru subliniază dificultăţile legate de presiunile asupra cheltuielilor sociale, costurile mai ridicate ale împrumuturilor şi creşterea economică lentă, care complică atingerea unei reduceri a deficitului compatibile cu stabilizarea datoriei publice pe termen mediu”,
Ce urmează pentru politica fiscală
Analiza subliniază că reducerea deficitelor şi stabilizarea datoriei publice sunt condiţii esenţiale pentru îmbunătăţirea perspectivei asociate ratingului de ţară. În contextul unui proces de consolidare care se va întinde pe mai mulţi ani, un element cheie va fi reconstrucţia credibilităţii politicii fiscale, mai ales după revizuirile repetate ale ţintelor fiscale din acest an.
„Dată fiind mărimea deficitului şi procesul de consolidare pe mai mulţi ani, o provocare cheie va fi consolidarea credibilităţii politicii fiscale, în special după diferite revizuiri ale ţintelor fiscale în 2024, în urma cărora deficitul bugetar a crescut de la o ţintă iniţială de 5% până la 8,7% pe cash. Noile pachete ar trebui să evidenţieze angajamentul guvernului faţă de reducerea deficitului”
- Estimări pe termen scurt: scădere moderată a deficitului, dar la niveluri încă ridicate.
- Presiuni pe cheltuieli: majorări semnificative determinate de dobânzi şi cheltuieli sociale şi de sănătate.
- Condusul spre stabilizarea datoriei: necesită măsuri consecvente şi credibile de consolidare fiscală.
