Accelerarea inflației: avertisment de la guvernatorul BNR
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează că ritmul inflației se va accelera în trimestrul al treilea din 2025. Banca centrală a majorat recent prognoza, estimând o rată a inflației de 9,6% în decembrie 2025 și 3,7% în decembrie 2026, în urma unor schimbări de politică fiscală și a evoluțiilor pe piața energiei.
Cauzele accelerării inflației
Isărescu a arătat că principalele motive ale creșterii prețurilor sunt liberalizarea tarifelor la energie, eliminarea plafoanelor și majorările de TVA și accize. El a explicat faptul că aceste măsuri au avut un impact direct și imediat asupra prețurilor, în combinație cu creșterea costurilor salariale în anumite sectoare.
„Am avut o combinație de factori care au împins prețurile în sus: liberalizarea tarifelor la electricitate, majorarea TVA și accizelor, precum și o dinamică ridicată a costurilor salariale, în special în industria alimentară și în sectorul serviciilor de piață. În plus, anticipațiile inflaționiste pe termen scurt au continuat să crească”,
El a subliniat că eliminarea plafoanelor la energia electrică, implementată în luna iulie, a contribuit cu aproximativ 2,3 puncte procentuale la rata anuală a inflației, iar modificarea cotelor de TVA din august „cotele de TVA s-au transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat”.
Transmisiunea majorărilor fiscale a variat după sectoare: în perioade cu supraofertă, cum este vara pentru anumite produse agricole, creșterea TVA nu s-a reflectat imediat în prețuri, deoarece producătorii au acceptat marje mai mici pentru a-și vinde marfa. „Când există supraofertă, cum se întâmplă de regulă vara, se pot majora taxele fără ca acestea să se reflecte automat în prețuri. Producătorul încearcă să-și vândă marfa și acceptă o marjă mai mică”
În schimb, la combustibili s-a regăsit aproape jumătate din creșterea TVA în prețurile de la pompă, iar la energia electrică și gazele naturale scumpirile au depășit creșterea teoretică calculată doar din TVA. De asemenea, prețurile bunurilor alimentare procesate și ale unor servicii au crescut peste nivelul strict determinat de majorarea TVA.
Consumul, investițiile și efectele accelerării inflației
Guvernatorul a atras atenția asupra evoluției salariilor și a consumului: există o tendință de temperare a creșterii remunerațiilor, influențată și de înghețarea unor venituri în sectorul public. Aceasta s-a tradus deja printr-o scădere a cererii interne începând cu trimestrul al doilea.
„încă din vară vedem o tendință descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public”,
Deși creditele de consum și împrumuturile pentru locuințe rămân la un nivel pozitiv, consumul populației a început să se contracte. „Avem o scădere evidentă a consumului populației, începând cu trimestrul al doilea, iar această tendință continuă și în toamnă”, a spus el.
Investițiile reprezintă un alt punct vulnerabil: există o cvasi-stagnare în formarea brută de capital fix, atât în investițiile private, cât și în sectorul construcțiilor, ceea ce îngreunează redresarea economică. „Avem o cvasi-stagnare a investițiilor, care grevează perspectiva de redresare economică. Formarea brută de capital fix este în declin, atât la nivelul diverselor investiții, cât și în zona construcțiilor”
În acest context, creșterea absorbției fondurilor externe devine tot mai importantă pentru susținerea investițiilor și pentru atenuarea efectelor negative asupra creșterii economice.
Tehnologie, comerț exterior și perspective
Guvernatorul a mai remarcat nivelul redus de tehnologie din economie, ceea ce afectează competitivitatea pe termen lung. Pe partea pozitivă, deficitul comercial s-a redus recent ca urmare a unei creșteri a exporturilor extra-UE și a unei scăderi a importurilor.
„Evoluția de după criza din mai a însemnat intrări de capital; capitalurile care au ieșit au revenit”,
În același timp, ritmul de creștere economică al partenerilor comerciali principali a încetinit, ceea ce poate tempera cererea externă pentru bunurile exportate de România. „Pentru noi, acest context înseamnă, pe de o parte, o presiune ceva mai mică pe prețurile de import, dar, pe de altă parte, o cerere externă mai slabă pentru exporturile românești”,
În concluzie, combinația dintre liberalizarea tarifelor la energie, majorările de taxe și o dinamică salarială divergentă explică în mare măsură perspectiva unei accelerări a inflației, iar autoritățile și firmele trebuie să se adapteze rapid la noile condiții macroeconomice.
