Impactul scumpirii petrolului asupra inflației în România
Economia României se află sub presiunea unei inflații ridicate, iar o nouă creștere a prețului petrolului ar putea tensiona și mai mult nivelul prețurilor interne și ar încetini avansul economic, avertizează analiștii.
Sensibilitatea indexului prețurilor de consum (IPC) la evoluțiile pieței energetice este semnificativă: o creștere persistentă de 10% a prețului petrolului implică, conform estimărilor, o majorare de aproximativ 0,3 puncte procentuale a inflației anuale. Mecanismul se desfășoară etapizat: întâi se resimt scumpirile la pompa de carburant, apoi, în anul următor, costurile mai mari de transport și producție se propagă în lanțul de aprovizionare.
Impactul scumpirii petrolului asupra inflației: scenarii și consecințe
Dacă prețul mediu al țițeiului de referință ar urca la 100 de dolari pe baril, costurile de achiziție s-ar majora cu peste 40%, ceea ce ar putea adăuga circa 1,29 puncte procentuale la rata anuală a inflației din România. Un scenariu în care prețul ajunge la 120 de dolari pe baril ar putea devia prognozele privind inflația cu până la 1,5 puncte procentuale, ceea ce ar putea determina banca centrală să adopte o politică monetară mai strictă pentru a tempera aceste șocuri externe.
Categoria bunurilor nealimentare, care include energia și combustibilul, are o pondere substanțială în coșul inflației (aproximativ 49%), astfel încât efectele secundare asupra prețurilor sunt deosebit de puternice. În alte economii europene impactul poate fi similar, dar intensitatea variază în funcție de structura consumului și de dependența de importurile energetice.
Cursul valutar, transmisia inflației și vulnerabilitatea internă
Chiar dacă petrolul este tranzacționat în dolari, evoluția cursului de schimb al leului amplifică efectele asupra inflației interne. „Efectul de „transmisie” a evoluat cu mult de la începutul perioadei de tranziție, când deprecierea monedei avea o rată de transmisie de 60% până la 70%. În contextul actual, aceasta s-a stabilizat la un maxim de 25%, indicând un cadru monetar mai matur și o reziliență crescută a producției interne”, se arată în analiză.
Strategia de „flotare controlată” a băncii centrale, cu intervenții menite să tempereze oscilațiile bruște, rămâne esențială pentru stabilitatea macroeconomică. Deoarece importurile de energie sunt în mare parte denominate în dolari, o depreciere bruscă a leului ar crea un dublu impact asupra IPC, dificil de absorbit de gospodării.
Inflația persistentă erodează consumul
Persistența unei inflații ridicate a devenit, între 2022 și 2026, mai mult decât o problemă temporară: este o frână structurală a creșterii economice, alimentată în principal de reducerea consumului privat. „Inflația ridicată diminuează puterea de cumpărare a gospodăriilor, iar într-o economie în care consumul privat este un motor principal, acest lucru duce la o răcire a activității economice. În plus, creșterea costurilor operaționale acționează ca o taxă asupra producției industriale, reducând marjele de profit și descurajând investițiile de capital necesare pentru creșterea pe termen lung.”
„Calea României către o stabilitate a prețurilor rămâne strâns legată de tendințele energetice globale. Deși banca centrală poate gestiona într-o oarecare măsură volatilitatea valutară, «inflația importată» din sectorul petrolier rămâne o variabilă externă care continuă să pună la încercare reziliența consumului privat intern, dar și creșterea reală a PIB-ului.” O analiză internațională din începutul lui 2026 a semnalat că șocurile severe ale prețurilor petrolului ar putea contribui la o contracție de până la 1% a PIB-ului României, concluzionează un analist financiar.
Românii reduc consumul: date recente
Date oficiale arată că românii au redus cheltuielile două luni la rând: consumul a scăzut în februarie cu 7,6% față de anul precedent, după un declin de 9,1% în ianuarie. În februarie 2026 achizițiile de bunuri nealimentare au scăzut cu 10,7% comparativ cu februarie 2025, vânzările de carburanți au scăzut cu 9,8%, iar achizițiile de alimente și băuturi s-au redus cu 2,3%.
„Avem o scădere a consumului în ianuarie 2026 de 9,1% față de ianuarie 2025. Este o scădere enormă. Nu cred că putem avea creștere economică de 1%”, a explicat analistul economic Adrian Codîrlașu. „Repet, așa cum arată consumul este un risc foarte mare de recesiune. Vom vedea și efectele conflictelor internaționale, cu scumpirea combustibilului; vor crește și prețurile la energie, iar toate acestea se vor reflecta în prețuri, care vor afecta și mai mult consumul și vor accelera inflația.”
