Protecția împotriva inflației: ce înseamnă creșterea salariilor în termeni reali
Salariul mediu net în România a urcat cu 4,1% în luna septembrie față de aceeași perioadă a anului anterior, până la 5.443 de lei, potrivit datelor oficiale. În pofida acestei creșteri nominale, puterea de cumpărare a angajaților a scăzut când se ia în calcul inflația, iar după aplicarea taxelor un salariat mediu păstrează aproximativ 57% din venitul brut.
„Potrivit datelor INS, salariul mediu net în România a crescut 4,1% în luna septembrie 2025 față de perioada similară a anului trecut și cu 1% mai mult față de luna august. Dacă ne raportăm la august 2015, majorarea a fost de peste 254%, o creștere impresionantă, atât în termeni nominali, cât și reali. Cu toate acestea, deși creșterea, atât în termeni nominali, cât și în termeni reali, a fost impresionantă în ultimii ani, România rămâne la coada țărilor europene atunci când vine vorba de salariul pe oră.”
„Astfel, în țara noastră salariul mediu brut pe oră este 10,8 euro, comparativ cu 24 euro cât este media europeană. Avem însă și printre cele mai mari taxe pe salarii, motiv pentru care un angajat mediu în România rămâne cu circa 57% din acești bani”, explică Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar.
Sectorial: cine a câștigat și cine a pierdut
În septembrie, creșterile salariale cele mai mari s-au înregistrat în activități legate de servicii financiare auxiliare și asigurări, urmate de extracția resurselor energetice. Alte creșteri notabile au apărut în servicii conexe extracției și telecomunicații, iar majorări moderate au fost raportate în diverse sectoare industriale.
- 16,4% în activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii;
- 14% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale;
- 7-8,5% în servicii anexe extracției și în telecomunicații;
- 2,5-6% în alte activități industriale.
La nivel de industrii, cele mai mari salarii medii brute sunt în continuare în extracție (peste 21.000 lei), în sectorul informații și comunicații (peste 18.000 lei) și în activitățile financiare și de asigurări (peste 14.000 lei). În sens opus, transporturile aeriene au înregistrat scăderi semnificative, iar reduceri mai mici au apărut în producția mijloacelor de transport, energia electrică și alte activități conexe.
Inflația a continuat să rămână ridicată: 9,85% în august, 9,88% în septembrie și ușor în scădere la 9,8% în octombrie, ceea ce erodează câștigul real al veniturilor salariale.
Strategii pentru protecția împotriva inflației
„Salariile medii în România, după o perioadă de stagnare în lunile precedente, au crescut în septembrie, dar doar în termeni nominali. În termeni reali, adică ajustat la inflație, salariul mediu a scăzut în România comparativ cu anul trecut. Astfel, apare nevoia reală de a ne proteja împotriva inflației”
Pentru a limita pierderea de putere de cumpărare, specialiștii recomandă plasarea economiilor în instrumente care oferă randamente ce depășesc rata inflației. Alegerea depinde de apetitul pentru risc și orizontul de timp, dar opțiunile comune includ:
- Titluri de stat în moneda națională cu dobândă fixă, soluții sigure garantate de stat care oferă randamente apropiate de cele menționate pe piață;
- Fonduri de investiții diversificate care combină acțiuni și obligațiuni, utile pentru protejarea capitalului pe termen mediu și lung;
- Active reale, precum imobiliare sau metale prețioase, care tind să își păstreze valoarea când crește nivelul general al prețurilor;
- Acțiuni și fonduri de acțiuni pe termen lung – companiile își pot ajusta prețurile și veniturile pentru a absorbi o parte din efectele inflației.
În loc de a recomanda produse sau mărci anume, consultanții sugerează diversificarea portofoliului și orientarea spre instrumente cu randamente istorice medii pe termen lung de ordinul a 8-10% anual, care în multe cazuri pot depăși inflația.
Evoluția dobânzilor la titlurile de stat
Piața titlurilor de stat a oferit în ultimele emisiuni dobânzi mai atractive decât în trecut. Unele emisiuni în lei au oferit, ca exemple recente, dobânzi în jurul valorilor: 6,7-7,0% pentru scadențe de 1 an, 7,4-7,6% pentru 3 ani și 7,8-7,95% pentru 5 ani. Există și emisiuni în euro cu randamente mai scăzute pentru scadențe mai lungi. De asemenea, anumite tranșe speciale, dedicate unor categorii (de exemplu donatori de sânge), au avut dobânzi ușor mai mari.
Alegerea unei emisiuni sau a unui produs financiar trebuie făcută în funcție de maturitate, lichiditate și profilul de risc, iar randamentele anunțate pentru serii anterioare pot servi ca reper pentru deciziile viitoare.
