Scăderea vânzărilor în restaurante: cum taie scumpirile pofta românilor de a ieși în oraș
Creșterile de prețuri cauzate de crizele suprapuse au redus semnificativ traficul în restaurante, iar multe localuri raportează comenzi la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut. Proprietarii și managerii spun că reducerile veniturilor îi pun în situația de a avea disponibilizări sau chiar de a închide afaceri.
Impactul scumpirilor asupra scăderii vânzărilor în restaurante
Scăderea vânzărilor în restaurante se reflectă atât în numărul mai mic de clienți, cât și în comportamentul acestora: porții împărțite, renunțare la deserturi și evitare a cheltuielilor suplimentare.
Managerii observă schimbări evidente în obiceiurile publicului. „Clienții împart o porție la două farfurii”, spun responsabili din industrie, iar pentru mulți antreprenori aceasta înseamnă venituri insuficiente pentru a acoperi costurile fixe.
„Facem porții mai mici, mai accesibile, din produse locale, dar nu e foarte ușor. E mai rău ca-n pandemie! Avem nevoie de o reașezare a TVA, a impozitelor”, spune Corina Macri, antreprenor din Timișoara.
Unii bucătari observă tendințe similare la nivel operațional: „Acolo unde porțiile sunt mai generoase, într-adevăr oamenii share-uiesc (n. red. împart) o porție de mâncare la două farfurii. Am observat la pizza, la porțiile mari de mâncare, la mâncare gătită se practică chestia asta”, constată Remus Tomici, executive chef într-un restaurant de pe malul Begăi.
Potrivit jurnalistului Mihai Vălușescu, „Datele INS arată că, în continuare, gospodăriile de la noi alocă cea mai mare parte a banilor pentru cheltuieli esențiale și tot mai puțin timp pentru recreere”.
În orașele turistice situația nu este mai bună. Brașovul, deși plin de restaurante, înregistrează scăderi ale numărului de clienți. „Mi s-a schimbat viața cu totul, cu creșterile astea, din orice punct de vedere”, spune o tânără, care reflectă îngrijorarea consumatorilor.
„E o anumită scădere față de anul trecut, oamenii nu prea mai vin la restaurante. În momentul de față, ar fi taxele, care ne trag în jos”, susține Constantin Maftei, managerul unui restaurant din Brașov.
Personalul din saloane raportează consecințe directe: „Optează să împartă mâncarea, au tendința de a nu mai comanda desert, evită să cheltuiască foarte mulți bani, tipsul scade, vânzările scad, personalul se reduce”, completează un chelner.
Un alt angajat observă: „Multe persoane vin doar să bea sau, dacă nu, vin să share-uiască (n. red. să împartă) ceva: ba o pizza, ba niște gujoane”.
Există și exemple punctuale de localuri aflate în dificultate. Un restaurant deschis acum trei ani din Iași înregistrează comenzi reduse cu aproximativ 50% față de perioadele anterioare: „Dacă într-o zi normală, până acum, aveam 20-30 de comenzi, acum sunt reduse drastic, undeva la 50%”, explică Eliza Bogdan, proprietara restaurantului.
Mulți clienți au redescoperit avantajele mesei gătite acasă: „Porțiile sunt mari, rămâne și nu agreez risipa”, spune unul dintre ei, iar altcineva completează: „Preferăm mâncarea acasă, în familie, decât în oraş, de obicei”.
Și restaurantele cu specific se confruntă cu săli goale: un local cu specific japonez din Oradea era aproape gol la prânz, ocupat doar de câteva comenzi de băuturi. „Acum, pe luna iulie, am început cu o scădere de aproape 50%, facem și disponibilizări”, spune cu amărăciune Adrian Buzlea, managerul localului.
- Consecințe imediate: reducerea porțiilor, diminuarea deserturilor comandate, scăderea bacșișului;
- Efecte asupra personalului: disponibilizări și reorganizări de personal;
- Schimbări în comportamentul consumatorilor: împărțirea porțiilor, preferința pentru gătitul acasă și limitarea ieșirilor în oraș.
În ansamblu, scumpirile au forțat o reașezare a pieței horeca: vânzările în restaurante sunt în scădere, iar operatorii caută soluții pentru a supraviețui pe termen scurt și a-și adapta ofertele la noile realități ale consumatorilor.
