Christina Applegate și scleroza multiplă: cum evoluează starea ei de sănătate
Actrița Christina Applegate, diagnosticată cu scleroză multiplă în 2021, trece printr-o perioadă dificilă. Conform unor informații apărute în presă, ea ar fi fost internată în spital de la începutul lunii martie, iar prietenii apropiați sunt tot mai îngrijorați de evoluția stării sale.
Mărturii despre impactul sclerozei multiple
O sursă apropiată a relatat pentru publicații că boala i-a schimbat profund viața și că actuala situație îi afectează grav starea de sănătate.
„Cu fiecare recul, dacă suntem realiști, toată lumea are în minte faptul că s-ar putea să nu mai existe un mâine alături de ea.”
„Christina este o luptătoare, dar lupta ei cu SM a fost extrem de dificilă. Are zile mai bune și zile foarte rele; nu are zile grozave. Mereu se confruntă cu ceva. E groaznic.”
„Dar atunci când reușește să privească lucrurile pozitiv, se simte mai bine pe moment, pentru că are atât de mulți prieteni care îi sunt alături, chiar și doar să o asculte, să plângă cu ea și orice altceva.”
Perspective asupra prognosticului și sprijinul din jur
Persoanele din anturajul ei recunosc gravitatea situației, dar pun speranțe în echipa medicală și în dorința actriței de a continua lupta.
„Este într-o stare dificilă, dar oamenii nu cred că acesta este sfârșitul.”
„Este adevărat că boala o va răpune mai devreme decât și-ar dori oricine, dar toată lumea are încredere în echipa ei medicală și în dorința ei de a trăi.”
Declarațiile actriței despre viața cu scleroză multiplă
În 2024, Christina Applegate descria public cum i-a afectat boala calitatea vieții, ajungând să considere existența sa foarte dificilă.
„un iad viu”
De asemenea, în intervenţii publice și interviuri, ea a mărturisit în termeni foarte direcți: „Nu îmi place să trăiesc”, „Nu mă mai bucur de nimic.”
Despre incertitudinea pe termen lung, ea a spus: „Nu înseamnă că voi mai fi prin preajmă peste 10 ani. Nu știu. Asta e lucrul înfricoșător la scleroza multiplă, nu există un scop final” – exprimând astfel teama legată de evoluția bolii și lipsa unor garanții privind viitorul.
