Proiecte PNRR care riscă pierderea finanțării: avertisment din partea premierului interimar
Premierul interimar a tras un semnal de alarmă privind proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): investițiile care rămân pe componenta de grant și nu sunt finalizate până la sfârșitul lunii august pot conduce la pierderea integrală a sumelor alocate. Situația impune o analiză rapidă pentru a decide care proiecte pot fi terminate și care trebuie reconfigurate pentru a reduce pierderile.
Analiză urgentă a proiectelor PNRR care riscă pierderea finanțării
Guvernul verifică în regim de urgență stadiul celor peste 15.000 de proiecte aflate în derulare pentru a identifica investițiile care pot fi duse la capăt până la termenul-limită. Obiectivul este păstrarea pe componenta de grant a proiectelor finalizabile; în caz contrar, acestea vor fi mutate pe componenta de împrumut pentru a limita impactul financiar asupra bugetului.
„Dacă proiectele rămân pe grant și nu se termină, România pierde toată suma”
Ce măsuri sunt luate și cum pot fi salvate banii
Executivul a convocat întâlniri cu autoritățile locale pentru a realiza un inventar clar al stadiului lucrărilor și pentru a obține angajamente ferme din partea constructorilor. Procedura urmărește să genereze documente de constatare și grafice de lucru care să ateste finalizarea în termenele stabilite.
- Convocarea prefecților și primarilor pentru evaluarea proiectelor;
- Întocmirea de note de constatare de către supervizori și dirigenți de șantier;
- Transmiterea proiectelor imposibil de finalizat pe componenta de împrumut pentru a limita nivelul pierderilor;
- Negocieri tehnice cu autoritățile europene pentru acceptarea soluțiilor propuse.
„Trebuie note de constatare întocmite de supervizori sau dirigenți de șantier și angajamente ferme ale constructorilor, cu grafice de lucrări aferente, că proiectele vor fi terminate până la sfârșitul lunii august”
Jaloane asumate și solicitări către instituțiile europene
Unele jaloane asumate prin PNRR nu pot fi îndeplinite din motive obiective, a explicat premierul interimar, care a adus ca exemplu situația infrastructurii feroviare. Pentru astfel de cazuri, autoritățile încearcă să obțină acceptul Comisiei Europene pentru ajustarea țărilor sau a standardelor prevăzute inițial.
„Ne-am angajat să creștem viteza pe calea ferată, să reducem orele de întârziere, dar din păcate nu reușim acest lucru, fie pentru că nu s-au terminat lucrările la tronsoanele de cale ferată, fie pentru că nu am schimbat locomotivele”
Scopul solicitării este ca, explicând situațiile obiective, să fie posibilă realizarea absorbției fondurilor chiar dacă anumite ținte sunt revizuite temporar.
„Este o miză importantă pentru noi ca, explicând aceste situații obiective, să se accepte o coborâre a acestui standard în așa fel încât să ne putem face absorbția de bani”
Legislație urgentă și impactul financiar
Pe lângă intervențiile pe proiecte, Guvernul cere adoptarea rapidă a pachetului legislativ necesar pentru deblocarea unor trageri de fonduri. Sunt identificate nouă acte normative considerate esențiale pentru accesarea a miliarde de euro.
„Sunt nouă legi foarte importante de care depinde tragerea a peste 7,5 miliarde de euro”
Ministerele au fost instruite să înainteze proiectele în Parlament pentru a permite demararea procedurilor parlamentare, chiar și în lipsa competențelor executive de adoptare a unor ordonanțe, cu speranța că aceste legi vor fi aprobate până la sfârșitul lunii iunie.
Bugetul de investiții și importanța absorbției fondurilor
Premierul interimar a subliniat că anul acesta România dispune de un buget de investiții fără precedent în perioada recentă, echivalent cu aproximativ 8% din PIB, susținut atât din fonduri europene, cât și din resurse naționale. Absorbția eficientă a acestor bani este prezentată ca esențială pentru dezvoltarea serviciilor publice și modernizarea infrastructurii locale.
„Absorbția acestor bani înseamnă investiții importante care vor crea condiții de dezvoltare în anii următori și servicii publice de mai bună calitate în spitale, în școli și în primăriile din România”
