Riscul colapsului financiar în România: avertismente dure venite din sânul băncii centrale
Ce înseamnă riscul colapsului financiar în România
O declarație alarmantă a unui consilier al băncii centrale, în care a afirmat că „Vom mânca iarbă și scoarță de copac”, a declanșat un val de reacții publice și politice. Afirmația a stârnit nemulțumiri în rândul unor formațiuni politice, care au cerut sancționarea consilierului, iar dezbaterea s-a transformat rapid într-un semnal de alarmă privind stabilitatea economică a țării.
Un profesor de economie, cu o analiză publicată într-o publicație națională, avertizează că România se poate afla într-o situație mult mai dificilă decât Grecia în 2010. Potrivit expertului, acumularea unei datorii externe foarte mari, combinată cu amânarea reformelor structurale, ar putea împinge țara spre un acord aspru cu instituțiile financiare internaționale.
Context și motivele îngrijorării: riscul colapsului financiar în România
Specialistul subliniază că, față de perioada 2009-2010, România are astăzi un stoc mult mai mare de datorie externă publică, iar anul 2027 va aduce vârfuri de plată care vor testea sever capacitatea de finanțare. Această combinație de factori crește riscul unei crize profunde, cu costuri economice și sociale ridicate.
În opinia sa, diferența față de cazul Greciei stă în faptul că o intervenție rapidă și consistentă din partea unor parteneri externi nu este la fel de probabilă pentru România, iar o eventuală salvare ar putea veni din partea unor acorduri mult mai costisitoare și mai condiționate.
„În final o să ajungem, fără doar și poate, în situația grecilor din 2010, adică în situația unor finanțe făcute praf și a unor finanțe care greu pot fi apoi reparate, cu niște costuri enorme.
Din păcate, la noi Uniunea Europeană nu are cum să ne salveze atât de prompt și atât de consistent precum s-a întâmplat în cazul Greciei. Probabil că în cazul nostru salvarea va veni de la FMI și va fi o salvare mult mai dură din toate punctele de vedere, dacă, repet, nu reușim să facem corecțiile necesare noi, prin forțele noastre proprii și prin efortul propriu”
Expertul avertizează că, pentru a evita un asemenea scenariu, autoritățile trebuie să pună în aplicare reforme fiscale și structurale ambițioase, evitând măsuri care ar putea agrava fragilitatea economică, precum majorări substanțiale de taxe.
„Noi în momentul de față facem toate eforturile să reedităm un alt astfel de moment. În momentul de față, și aici poate facem din nou o paralelă cu Grecia și chiar și cu acel moment, România în acest moment arată mult mai rău decât în acel moment 2009-2010, pentru că sumele de bani aflate în joc sunt enorme. Gândiți-vă că noi acum avem o datorie externă publică undeva la 100 de miliarde de euro.
În acel moment nu aveam această datorie publică externă care, în cazul intrării în încetare de plată sau în cazul unei probleme foarte mari, se va volatiliza foarte rapid și va trebui transformată în datorie publică internă. Adică noi trebuie să transformăm acei bani în euro, să-i dăm creditorilor internaționali, împrumutându-ne masiv de pe piața locală, prin tiparniță, prin pârghii inflaționiste și așa mai departe”,
Analistul mai avertizează că economia traversează deja o scădere a dinamicii, iar motoarele creșterii – în special consumul – sunt slăbite. Creșterea fiscalității în acest moment ar putea avea efecte contraproductive și ar agrava povara asupra populației și mediului privat.
„Momentul de acum e mult mai complicat decât ceea ce s-a întâmplat în 2009-2010, iar impactul asupra populației și asupra economiei private poate să fie mult mai devastator. De asta este foarte important ca lucrurile să rămână sub control, să rămână sub o fermitate foarte mare din partea guvernului. Altfel spus să nu cedeze foarte ușor guvernul tuturor încercărilor de a schimba drumul acesta al asanării finanțelor publice.
Trebuie să continuăm ajustarea fiscală și de preferabil ar fi să evităm pe cât posibil creșterile de taxe, orice altă creștere de taxe putându-ne fi fatală în momentul acesta”
Potrivit specialistului, lipsa reformelor profunde și menținerea unor politici publice ineficiente vor face dificilă revenirea la stabilitate fără costuri sociale majore.
„Suntem condamnați să reformăm România, suntem condamnați să o modernizăm, pentru simplul fapt că dacă nu o facem, va fi cumplit”
Resursele naturale și paradoxul subdezvoltării
Analistul vorbește și despre ceea ce economiștii numesc „blestemul resurselor”: țări bogate în resurse care, din cauza deciziilor politice slabe, corupției și birocratiei, rămân sărace în termeni de dezvoltare economică și integrare industrială. În acest context, poziția României față de partenerii externi și față de lanțurile valorii globale este fragilă, iar sectorul energetic nu oferă, în mod real, un avantaj competitiv suficient.
„Noi trăim ceea ce numesc astăzi economiștii „blestemul resurselor”. O țară slabă, slăbită de politicienii săi mediocri, trăiește blestemul resurselor. Este o țară bogată în resurse, dar care, din păcate, este săracă și sărăcită.
Sunt luate niște decizii foarte proaste. Trăim cam același blestem al resurselor ca țările africane care stau pe zăcăminte de diamante și petrol, dar sunt condamnate la sărăcie. Și suntem, la nivelul corupției, la nivelul birocrației, al libertății economice, la nivelul Ghanei”
Concluzia expertului este clară: fără reforme reale, coordonate și susținute pe termen lung, riscul colapsului financiar în România rămâne o amenințare reală, cu efecte de amploare asupra nivelului de trai și a funcționării economiei.
