Majorarea pensiilor în 2027: bani în plus, dar nu neapărat o putere de cumpărare mai mare
Pensiile ar urma să crească în 2027, însă Guvernul nu a anunțat încă procentul de indexare. Chiar dacă pensionarii vor primi sume mai mari în lei, inflația ar putea diminua sau chiar anula câștigul real, avertizează economistul Radu Nechita.
Profesorul consideră că presiunea pentru majorarea pensiilor este ridicată, dar se îndoiește că indexarea va ține pasul cu scumpirile. „Eu mă aștept să aibă loc o majorare a pensiilor, dar va fi o majorare nominală, adică în număr de unități monetare, sumele în lei primite de pensionari în 2027. Dar acești lei, deși vor fi mai mulți, vor fi mai puțin valoroși”, explică acesta.
În opinia economistului, prețurile ar putea crește mai repede decât veniturile pensionarilor. „Altfel spus, pensiile mai mari nu vor reprezenta o putere de cumpărare sporită din cauza inflației care a crescut și ea, într-un ritm mai mare decât previziunile și promisiunile BNR. Nu cred că această probabilă creștere a pensiilor va fi mai mare decât deprecierea prin inflație a leului”, susține Radu Nechita.
Majorarea pensiilor în 2027: ce sume ar putea primi pensionarii
Valoarea indexării nu a fost stabilită. Ministrul Muncii, Florin Manole, a menționat recent un procent de 7,3%, precizând însă că acesta nu reprezintă o promisiune a Guvernului. O estimare anterioară, bazată pe formula legală și pe indicatorii statistici disponibili, indica o posibilă creștere de aproximativ 7,5%, dar nici acest procent nu este o decizie oficială.
Radu Nechita a prezentat exemple de calcul pentru majorări de 5% și 10%. Pentru comparație, sunt incluse și sumele corespunzătoare unei creșteri de 7,3%.
- Pensie de 2.000 de lei: creșterea ar fi de 100 de lei la 5%, 146 de lei la 7,3% sau 200 de lei la 10%. Pensia ar ajunge, respectiv, la 2.100, 2.146 sau 2.200 de lei.
- Pensie de 3.000 de lei: majorarea ar însemna 150 de lei la 5%, 219 lei la 7,3% sau 300 de lei la 10%. Venitul lunar ar urca la 3.150, 3.219 sau 3.300 de lei.
- Pensie de 4.000 de lei: creșterea ar fi de 200 de lei la 5%, 292 de lei la 7,3% sau 400 de lei la 10%. Pensia ar ajunge la 4.200, 4.292 sau 4.400 de lei.
Aceste calcule arată creșterea nominală a veniturilor. Dacă prețurile urcă într-un ritm mai rapid decât pensiile, puterea de cumpărare poate scădea chiar și după indexare.
„Nu am cum să anticipez cu precizie cifrele, dar nu m-ar surprinde ca pensiile să fie mărite cu inflația estimată de BNR, dar care va fi mai mică decât inflația efectivă, constatată peste un an”, afirmă economistul.
Criticile economistului la adresa sistemului public de pensii
Radu Nechita contestă modul în care este finanțat sistemul public de pensii, în care contribuțiile persoanelor active sunt folosite, în principal, pentru plata pensiilor curente. El compară acest mecanism cu o schemă piramidală, iar afirmația reprezintă poziția economistului.
„De un sfert de secol țin conferințe publice, acord interviuri, scriu articole despre faptul că sistemul public de pensii se încadrează în definiția de dicționar a schemelor piramidale care sunt interzise prin lege după escrocheriile din anii 1990 realizate pe scară mare în România cu neatenția, ca să nu spun cu sprijinul politicienilor, poliției și justiției care ar fi trebuit să le prevină și să le sancționeze rapid”, declară acesta.
Economistul explică faptul că pensiile din sistemul public nu sunt plătite, în principal, dintr-un capital acumulat individual și investit, ci din contribuțiile celor care lucrează în prezent.
„Schema piramidală înseamnă promisiunea unor beneficii celor care sunt mai vechi în sistem și care sunt plătite nu prin câștiguri reale generate de investiții, de acumularea de capital, ci cu banii plătiți de membrii mai noi în sistem.
Este exact ceea ce se întâmplă cu sistemul public de pensii vechi, sistemul de pensii prin repartiție, așa-numitul Pilon 1”, subliniază Radu Nechita.
În opinia sa, evoluțiile demografice complică finanțarea sistemului: oamenii ajung mai târziu pe piața muncii și trăiesc mai mult, în timp ce natalitatea a scăzut. Astfel, raportul dintre contribuabili și pensionari este tot mai dificil, susține economistul. El estimează că în 1990 erau aproximativ trei salariați pentru fiecare pensionar, în timp ce raportul actual se apropie de unu la unu.
„Schemele piramidale numite sisteme de pensii sunt amenințate de colaps, nu doar la noi. Aceasta este cea mai mare amenințare economică și socio-demografică din țările dezvoltate. Și este o problemă ignorată sau, în cel mai bun caz, minimizată de decidenți, de formatori de opinie, de electorat”, avertizează acesta.
De unde ar putea proveni banii pentru pensii
Radu Nechita consideră că, fără schimbări structurale, finanțarea sistemului va deveni tot mai dificilă, iar presiunea s-ar putea răsfrânge asupra contribuabililor și a altor cheltuieli publice.
„De unde bani?
Deja sistemul este în deficit, este ținut sub perfuzii de la bugetul de stat. Pensiile nu vor putea fi plătite decât prin impozite tot mai apăsătoare, prin deturnare de bani de la investiții, de la alte cheltuieli publice (sănătate sau învățământ, mai puțin probabil de la justiție, poliție, armată și multitudinea de servicii secrete)”, punctează economistul.
Printre măsurile propuse de acesta se numără reducerea numărului de angajați din sectorul public, restructurarea sau privatizarea companiilor de stat cu pierderi și eliminarea direcționării fondurilor publice către firme favorizate politic.
Economistul susține și descentralizarea veniturilor și cheltuielilor publice, invocând modelul elvețian. „Dacă federalismul fiscal și concurența fiscală funcționează în Elveția, ar putea funcționa și în alte țări europene în care statul a devenit atât de obez încât nu mai este capabil să-și îndeplinească bine nici măcar funcțiile zise regaliene”, afirmă Radu Nechita.
De ce contează o decizie rapidă privind indexarea
Economistul spune că Guvernul ar trebui să anunțe cât mai curând procentul majorării, dar decizia trebuie să țină cont de resursele reale ale economiei.
„Orice decizie trebuie luată cât mai repede, pentru eliminarea incertitudinii. Orice amânare întreține incertitudinea, mărește probabilitatea unei crize, amână sau conduce la anularea unor proiecte de investiții, deci la sărăcirea acestui popor”, spune acesta.
Radu Nechita avertizează că presiunile asupra bugetului ar putea afecta atât veniturile pensionarilor actuali, cât și drepturile celor care urmează să iasă la pensie. „Există mereu riscul să fie păcăliți pensionarii de acum și pensionarii viitori, din care fac parte. Păcăleala va avea loc prin indexări mai mici, prin inflație mai mare, prin condiții mai restrictive de pensionare”, susține economistul.
Ce prevede legea pentru majorarea pensiilor din 2027
Legea nr. 360/2023 prevede actualizarea anuală a valorii punctului de referință, folosită la calcularea pensiilor, în funcție de rata medie anuală a inflației și de 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.
Indexarea a fost suspendată în 2025 și 2026, iar valoarea punctului de referință a rămas la 81 de lei. Potrivit legislației în vigoare, mecanismul anual ar urma să fie aplicat din 2027, însă Guvernul nu a anunțat deocamdată procentul final.
