Coaliții care nu funcționează: de ce premierul interimar spune că e mai bine în opoziție
Premierul interimar a avertizat că formaţiile politice riscă să piardă încrederea publică atunci când intră în alianţe care nu livrează rezultate. El a subliniat că, în loc să menţii o coaliţie stabilă dar ineficientă, este mai util ca partidul să treacă în opoziţie pentru a nu compromite responsabilitatea guvernării. „Noi am generat acest vot anti-sistem împotriva lumii politice pentru că am făcut coaliţii mari, fără să livrăm, doar am ocupat funcţii, dar n-am făcut reformele de care ţara asta avea nevoie”, a spus premierul într-un interviu.
De ce coalițiile care nu funcționează erodează încrederea
Într-un interviu, el a descris pe larg riscurile unor alianţe care nu funcţionează, atrăgând atenţia asupra lipsei asumării răspunderii şi a nerespectării înţelegerilor între partide. „Cea mai mare pacoste este să faci coaliţii care nu funcţionează, în care, aşa cum am fost şi noi în această perioadă, unele partide nu respectă înţelegerile pe bază a căreia s-a făcut coaliţia, nu-şi asumă răspunderea, dinamitează coaliţia, aşa cum a făcut Partidul Social Democrat, încălcându-şi înţelegerile, minţindu-şi partenerii, fugind de orice răspundere, minţind opinia publică şi, în felul acesta, mergând cu frâna de mână trasă, dacă ai o coaliţie în care doar nişte oameni ocupă nişte funcţii, este, din păcate, o condiţie care generează voturi împotrivă, care generează nemulţumirea cetăţenilor şi astea, într-adevăr, trebuie evitate”, a spus premierul interimar.
El a menţionat că formaţiunea pe care o reprezintă, după această experienţă, a decis să nu mai încheie alianţe cu acea componentă politică, pierzându-şi astfel încrederea în parteneriatul fost anterior. Decizia nu este, a precizat el, una personală, ci rezultatul necesităţii de a avea un minim de încredere pentru a putea obţine rezultate concrete în guvernare.
Coalițiile care nu funcționează și presiunea asupra bugetului
Premierul interimar a mai atras atenţia că actuala criză bugetară nu a fost cauzată doar de factori externi, ci şi de politici interne de cheltuire excesivă: „Am intrat în această criză bugetară pentru că am cheltuit ani de zile mai mult decât ne-am putut permite”. El a explicat că responsabilitatea corectării deciziilor greşite revine clasei politice, care trebuie să răspundă pentru stabilitatea financiară a ţării.
Referindu-se la dificultăţile asumării mandatului în condiţii de criză, premierul a remarcat că „nu s-a înghesuit nimeni să-şi asume mandatul de premier”. El a spus că şi-a pus speranţa în semnarea unor înţelegeri responsabil asumate, dar că realitatea a arătat că lipsa unor parteneri de încredere a dus la blocaje politice şi la un vot de respingere din partea electoratului: „Am crezut că dacă se semnează o înţelegere, dacă suntem responsabili, putem face aceste lucruri. (…) Am crezut că e o şansă şi pentru aceste partide, partide de sistem. Noi am generat acest vot anti-sistem împotriva lumii politice pentru că am făcut coaliţii mari, fără să livrăm, doar am ocupat funcţii, dar n-am făcut reformele de care ţara asta avea nevoie”.
Concluzia oficialului a fost clară: este preferabil ca o formaţiune politică să se retragă în opoziţie decât să menţină o alianţă care blochează reformele şi compromite responsabilitatea publică.
