Drumul național blocat în munți: DN 66A, două decenii de promisiuni neîmplinite
Construcția DN 66A, gândită pentru a conecta orașele din Valea Jiului cu sud-vestul țării și stațiunea balneară de la poalele munților, a rămas neterminată după aproape 20 de ani. Traseul a fost modernizat doar la capete, însă porțiunea montană a rămas un drum forestier dificil, practic inaccesibil pentru autoturisme și nerecomandat circulației publice.
De la promisiuni la un drum național blocat în munți
Proiectul inițial urmărea să lege județele din vestul României prin Pasul Jiul-Cerna, scurtând semnificativ distanțele și reducând izolarea comunităților miniere. În practică, însă, lucrările au avansat sporadic: segmentele dinspre localitățile de la capete au fost modernizate, dar porțiunea centrală, în interiorul masivelor montane, a rămas neasfaltată și fragmentată de drumuri forestiere aproape impracticabile.
Traseul, localitățile și porțiunile practicabile
DN 66A începe la marginea Petroșaniului și străbate orașele din Valea Jiului de Vest, printre care se numără Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani. De la Uricani, drumul urcă prin văi înguste și zone sălbatice, parcurgând localități izolate, până la Câmpușel, punctul în care asfaltul se termină și traseul continuă ca drum forestier pe direcția izvoarelor Jiului și Cernei.
- Porțiuni modernizate: segmente locale au fost modernizate înainte și după 1989, oferind acces către Cheile Buții, Retezatul Mic și câteva atracții montane.
- Porțiunea închisă: aproximativ 40 km între Câmpușel și Cerna Sat sunt închise circulației publice din 2018, din cauza stării proaste și a pericolelor existente pe traseu.
Impactul asupra mediului și protecția ariilor naturale
Planurile de asfaltare prin zone montane au întâmpinat rezistență din partea organizațiilor de mediu, care au semnalat riscul afectării unor păduri valoroase din masivele Retezat-Godeanu-Țarcu și din aria protejată a Parcului Național Domogled-Valea Cernei. Inclusiv organismoanele internaționale pentru patrimoniu au cerut retragerea planurilor de modernizare în interiorul sau în imediata vecinătate a sitului protejat.
În 2017, păduri seculare din această zonă au fost incluse în patrimoniul mondial, iar traseul DN 66A intersectează componentele protejate pe porțiuni importante, ceea ce complică orice plan de asfaltare din motive de conservare a biodiversității.
Riscuri pentru turiști și incidente recente
Starea precară a drumului, absența semnalului de telefonie și marcajele de interdicție fac ca zona să fie periculoasă pentru vizitatori. Un incident semnalat în 2023 a implicat sute de participanți la o excursie cu mașini de epocă, care au pătruns pe sectorul închis și au rămas blocați, iar numeroase autovehicule au suferit avarii. Astfel de evenimente subliniază pericolul unui drum național blocat în munți pentru cei care ignoră avertismentele.
Încercări de relansare și situația actuală
Autoritatea responsabilă cu infrastructura rutieră a încercat relansarea proiectului, scoțând la licitație proiectarea și construirea unor tronsoane montane, însă licitațiile au eșuat din lipsă de participanți, iar investițiile estimate au fost considerate costisitoare. Ca rezultat, proiectul major nu a fost reluat.
În paralel, autoritățile locale au inițiat lucrări de întreținere și reparații pe segmente limitate – de exemplu, lucrări de reabilitare pe porțiuni de șosea deja amenajate în zona Câmpu lui Neag și pe traseele care asigură accesul la obiective turistice din jurul Retezatului Mic. Aceste intervenții vizează repararea carosabilului existent și îmbunătățirea condițiilor de circulație, dar nu schimbă caracterul general al unui drum majoritar nefinalizat în interiorul munților.
Pe termen scurt, combinația dintre protecția ariilor naturale, costurile ridicate și dificultățile tehnice menține DN 66A în starea actuală: un drum național fragmentat, cu secțiuni modernizate la capete și o legătură montană practic inaccesibilă publicului larg.
