Legea Novak în centrul disputelor: de la aprobarea Parlamentului la sesizarea Curții
Camera Deputaţilor a adoptat, cu majoritate, o modificare a legislaţiei sportive care impune un prag minim pentru sportivii români în echipele participante în competițiile naționale. Proiectul, cunoscut public sub numele de Legea Novak, a fost transmis președintelui, care a sesizat Curtea Constituțională pentru controlul constituționalității.
Reacția fostului ministru: Eduard Novak despre Legea Novak
Eduard Novak a răspuns imediat deciziei președintelui, arătându-se surprins de pașii făcuți de acesta și exprimându-și încrederea în procedurile juridice care au condus la inițiativă.
„Am fost foarte surpins de reacție. S-a antepronunțat. Oare hotărârile ÎCCJ nu mai contează în România?
Sau poate cei care l-au sfătuit nu sunt bine pregătiți. Legal nu există probleme. Legea a avut un parcurs până acum. Eu am încredere în CCR. Sper să se respecte legile europene”
Ca argument în sprijinul ordonanței inițiale, se invocă o decizie de referință a instanței supreme: pe 22 ianuarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că „Ordinul Novak” este compatibil cu dreptul european.
Argumentele președintelui împotriva Legii Novak
Președintele a decis trimiterea către Curtea Constituțională după ce a primit o petiție semnată de reprezentanți ai șapte cluburi din prima ligă, care solicita oprirea aplicării noii reglementări. În mesajul public explicativ, el a detaliat temeiurile constituționale și europene ale deciziei.
„Am trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra legii care impune ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă, în competițiile naționale oficiale, să fie sportivi români.
Susțin ferm obiectivul de a încuraja și dezvolta sportul românesc, de a sprijini tinerii sportivi și de a investi în formarea lor. Aceste scopuri sunt legitime și necesare. Totuși, ele trebuie realizate cu respectarea Constituției României și a dreptului Uniunii Europene, la care România este parte.
Legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării și libera circulație a lucrătorilor, consacrate atât de Constituție, cât și de tratatele europene, prin raportarea directă la cetățenia sportivilor.
În plus, legea afectează dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale. Totodata, nu respectă cerințele de calitate și claritate a legii, inclusiv prin stabilirea unor sancțiuni contravenționale care depășesc cadrul general prevăzut de legislația în vigoare, fără o derogare expresă.
Experiența altor state europene și regulamentele UEFA arată că sprijinirea sportivilor formați local se poate face eficient fără criterii bazate pe cetățenie, ci prin investiții în academii, centre de juniori și programe de formare.”
Următorii pași și implicații
Dosarul va fi analizat de Curtea Constituțională, care va decide dacă dispozițiile propuse respectă normele constituționale și angajamentele europene ale țării. În funcție de decizie, aplicarea prevederilor privind procentul minim de sportivi români în competițiile interne va continua sau va fi suspendată până la eventuale adaptări legislative.
