Pensiile magistraților: CCR amână din nou decizia — termen stabilit pentru 18 februarie
Curtea Constituțională a amânat pentru a cincea oară pronunțarea asupra modificărilor privind pensiile magistraților, noul termen fiind 18 februarie 2026. Amânarea a survenit după mai multe obstacole apărute în procedură, între care un concediu paternal al unuia dintre judecători și o solicitare a instanței supreme.
De ce a fost amânată decizia privind pensiile magistraților
Instanța a motivat necesitatea amânării printr-o cerere de întrerupere a deliberărilor pentru studierea unor documente depuse în ultima perioadă. În comunicatul Curții Constituționale se arată clar: „Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026”.
Principalele motive care au influențat decizia sunt:
- Concediul paternal al unui judecător: Judecătorul Gheorghe Stan a depus o cerere pentru concediu paternal de zece zile lucrătoare, ceea ce a creat incertitudine privind completul necesar deliberărilor. Totuși, el s-a prezentat ulterior la ședință, iar surse apropiate procedurii spun că există posibilitatea anulării concediului pentru a permite participarea sa.
- Solicitarea instanței supreme: Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut ca, înainte de pronunțare, să se analizeze dacă este necesară o sesizare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Instanța supremă a depus și documente care, spun reprezentanții ei, demonstrează că legea contestată ar avea ca efect anularea pensiei de serviciu.
- Nevoia de studiu a expertizelor: A fost invocată necesitatea analizării unei expertize contabile și a mai multor documente suplimentare depuse în cauză, ceea ce a condus la întreruperea deliberărilor în ședința precedentă.
Ce implică o sesizare către CJUE
Înalta Curte a propus ca legea să fie verificată la nivel european pentru a stabili dacă respectă standardele de independență judiciară aplicabile în Uniune. Fostul președinte al Curții Constituționale a subliniat că, dacă CCR acceptă trimiterea sesizării la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, o decizie de la instanța europeană ar putea apărea abia după aproximativ doi ani, pe modelul unor soluţii anterioare din alte state.
Contextul din ședințele anterioare și procedurile conexe
În precedentele termene s-au înregistrat mai multe amânări, iar la unele dintre ele cvorumul nu a fost întrunit din cauza absențelor. Potrivit unor surse, în ședința recentă doar judecătorul Iulia Scîntei s-a opus amânării. De asemenea, la Curtea de Apel este în derulare o procedură privind cererile de suspendare a actelor de numire a doi judecători constituționali, iar aceste litigii pot influența calendarul decizional.
Impactul politic și observații financiare
Premierul a transmis Curții un avertisment privind posibila pierdere a unor fonduri europene, estimată la 231 milioane de euro, dacă anumite condiții referitoare la reforme nu sunt considerate îndeplinite. În reacție, președintele instanței supreme a afirmat că „avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”.
Următorii pași și calendar
Curtea Constituțională a stabilit data de 18 februarie 2026 pentru reluarea deliberărilor și eventuala pronunțare. Până atunci, se vor analiza documentele depuse de instanța supremă și se va decide dacă este necesară sesizarea instanței europene, ceea ce ar putea prelungi substanțial soluționarea cauzei.
