Primele tensiuni la Consiliul pentru Pace: reuniune inaugurală la Washington
Președintele american Donald Trump găzduiește joi, la Washington, prima reuniune a nou-înființatului Consiliu pentru Pace, eveniment în cadrul căruia statele membre urmează să anunțe angajamente financiare de peste 5 miliarde de dolari pentru reconstrucția și eforturile umanitare din Gaza, a comunicat Casa Albă. La reuniune a participat, cu statut de observator, și președintele României, Nicușor Dan.
Consiliul pentru Pace a fost constituit oficial pe 23 ianuarie, la o conferință internațională de la Davos. Fondatorul său l-a descris drept „cel mai important organism internațional din istorie”. Criticii avertizează însă că inițiativa riscă să funcționeze în afara cadrului ONU și să devină un mecanism condus după priorități politice particularizate.
Cine participă la Consiliul pentru Pace și de ce trezește îngrijorări
La reuniunea inaugurală sunt invitate peste 20 de ţări, însă prezența unor lideri sau reprezentanți ai unor regimuri catalogate drept autoritare a stârnit îngrijorări privind legitimitatea viitorului organism. Unele state aliate au preferat să trimită observatori, mai degrabă decât delegați cu drept de decizie.
- Reprezentanți egipteni: prim-ministrul Mostafa Madbouly participă în numele președintelui Abdel Fattah al-Sisi.
- Turcia este reprezentată de ministrul de externe Hakan Fidan.
- Israelul va fi reprezentat de ministrul de externe Gideon Sa’ar, în numele prim-ministrului Benjamin Netanyahu.
- Din Asia participă prim-ministrul cambodgian Hun Manet și președintele indonezian Prabowo Subianto.
- Alte delegații notabile includ președintele Kazahstanului, prim-ministrul Pakistanului, președintele Uzbekistanului și secretarul general al conducerii de partid din Vietnam.
- Din Europa sunt prezenți, între alții, prim-ministrul Albaniei, prim-ministrul Ungariei și președinta Kosovo; aceasta din urmă este singura femeie membră fondatoare a Consiliului.
- America de Sud este reprezentată, printre alții, de președintele argentinian Javier Milei.
Mai multe dintre statele participante sunt evaluate ca având libertăți politice limitate, fapt care a alimentat semne de întrebare în rândul unor diplomați și organizații internaționale. Criticii susțin că prezența unor astfel de lideri poate slăbi percepția de imparțialitate și transparență a Consiliului pentru Pace.
Din rândul ţărilor europene, foarte puţine au acceptat statutul de membru cu drepturi depline; majoritatea au optat pentru statutul de observator. Decizia instituţiilor europene de a delega reprezentanţi a generat controverse interne, iar Uniunea Europeană a transmis că are „o serie de întrebări” cu privire la anumite părţi din statutul consiliului.
Participarea României și intervenția președintelui
Președintele României, Nicușor Dan, a participat la reuniune cu statut de observator. Din delegația oficială a fost prezentă echipa consilierilor săi: consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca, consilierul prezidențial pentru politici economice și sociale, Radu Burnete, și consilierul de stat pentru Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni, Vlad Ionescu.
Șeful statului a susținut o scurtă intervenție în care i-a mulțumit lui Donald Trump pentru convocarea reuniunii și pentru implicarea în planul de pace pentru Gaza, subliniind totodată importanța clarificării relațiilor bilaterale dintre România și Statele Unite. Ulterior, Nicușor Dan a publicat pe X un mesaj de mulțumire adresat lui Donald Trump, în care a scris: „Sunt onorat să fi participat la reuniunea inaugurală de astăzi a Consiliului pentru Pace. Îi adresez sincere mulțumiri președintelui Donald Trump pentru invitație și pentru leadershipul său curajos în promovarea păcii și stabilității. România rămâne pe deplin dedicată sprijinirii procesului de pace în Gaza, contribuind la reconstrucție, securitate și o soluție durabilă pentru toate părțile implicate. Împreună, putem construi un viitor mai bun.”
În timpul reuniunii, Donald Trump l-a prezentat public pe Nicușor Dan într-un moment anecdotic ca „prim-ministrul Dan al României” și a lăudat poporul român, afirmând că românii sunt „fantastici”. Cei doi s-au strâns mâna și s-au fotografiat alături de alți membri ai Consiliului.
Agenda primei reuniuni și planul pentru Gaza
Principalul obiectiv al reuniunii inaugurale este un plan de reconstrucţie pentru Gaza, care a fost în mare parte redusă la ruine de războiul Israelului, susţinut diplomatic şi înarmat de SUA. Este de aşteptat ca SUA să anunţe fonduri în valoare de 5 miliarde de dolari de la statele membre „pentru eforturile umanitare şi de reconstrucţie din Gaza”. De asemenea, este de așteptat să se ofere detalii despre Forța Internațională de Stabilizare, menită să mențină ordinea în Gaza conform planului în 20 de puncte anunțat anterior de administrația americană.
La reuniune, Donald Trump a anunțat totodată că Statele Unite vor contribui cu 10 miliarde de dolari la Consiliul pentru Pace, iar membri ai Consiliului au donat deja peste 7 miliarde de dolari pentru sprijinirea Fâșiei Gaza. „Am primit un sprijin extraordinar pentru această sumă… Iar această sumă este foarte mică dacă o comparăm cu costurile războiului”, a spus Trump.
La deschidere, comandantul forței a anunțat că cinci țări au angajat deja trupe pentru forța internațională care urmează să fie dislocată în Gaza, ca parte a acordului de încetare a focului negociat de SUA. Donald Trump a menționat, în discursul său, că state precum Indonezia, Marocul, Albania, Kosovo și Kazahstan au trimis trupe și forțe de poliție pentru a contribui la stabilizarea situației din Gaza.
Înființarea biroului Înaltului reprezentant pentru Gaza
Nickolay Mladenov, director general al Consiliului pentru Pace pentru Gaza, a anunțat în cadrul reuniunii crearea unui „birou al Înaltului reprezentant pentru Gaza” sub egida Consiliului. Biroul va avea rolul de a sprijini, ghida și asista Comitetul Național pentru Administrarea Gazei în preluarea controlului civil și administrativ și, potrivit declarațiilor, va funcționa „în transparență deplină” și în strânsă coordonare cu Israelul și instituțiile palestiniene.
Concurență pentru ONU și pozițiile critice
Planul inițial prevede ca acest organism să supravegheze guvernarea temporară a Gazei în condițiile unui armistițiu fragil între părți. Anunțurile privind extinderea mandatului Consiliului pentru a aborda conflicte la scară mai largă au alimentat temeri că acesta ar putea concura cu rolul Organizației Națiunilor Unite în gestionarea crizelor globale. În discursul său, Donald Trump a afirmat că „Consiliul Păcii va supraveghea aproape în totalitate Organizația Națiunilor Unite” și s-a arătat dornic să „consolideze Organizația Națiunilor Unite”, susținând că SUA vor sprijini financiar și logistic ONU pentru a-i asigura viabilitatea.
Unele state au exprimat rezerve privind aderarea imediată la Consiliu din cauza temerilor că acesta ar putea înlocui ONU. De altfel, Vaticanul și alte instituții internaționale au preferat să nu se alăture inițiativei.
Alte declarații notabile
Donald Trump a abordat și dosarul Iranului, afirmând că sunt discuții constructive cu reprezentanți ai Teheranului și sugerând că o decizie importantă ar putea fi luată „în următoarele 10 zile”. El a subliniat, de asemenea, poziția administrației conform căreia Iranul „nu poate avea arme nucleare”. Trump a spus totodată că anumite persoane din echipa sa, inclusiv Steve Witkoff și Jared Kushner, au „relații bune” cu reprezentanți ai Iranului.
În același discurs, Trump a declarat că „războiul din Gaza s-a încheiat”, catalogând violențele reziduale drept „flăcări mici”. El a afirmat că are așteptări ca Hamas să renunțe la arme și a avertizat că, dacă nu se va întâmpla acest lucru, vor fi luate măsuri severe. Totodată, Trump a recunoscut contribuția unor grupuri din Gaza la localizarea și returnarea rămășițelor unor prizonieri israelieni, apreciind acest gest.
Desfășurare și parafări
Reuniunea s-a încheiat cu semnarea unui memorandum de înțelegere de către Donald Trump, marcând închiderea sesiunii inaugurale la Washington.
Rămâne de văzut dacă noul organism va reuși să adune sprijin larg și să se impună ca un actor eficient în reconstrucția Gaza sau dacă va rămâne perceput ca o inițiativă contestată pe scena diplomatică.
