Scăderea prețului la energie: de ce eliminarea cauzelor trebuie să fie prioritatea
Scăderea prețului la energie trece prin soluții structurale, nu prin corectarea efectelor
Președintele unei asociații pentru energie, Dumitru Chisăliță, a afirmat într-un interviu că problema energiei scumpe din România nu a fost abordată la nivelul cauzelor, ci s-au gestionat doar efectele imediate. „A aborda cauzele în general înseamnă multă muncă analitică, înseamnă deranj, timp. Dacă începi să elimini o cauză, nu vezi imediat efectul. În același timp, nu e atât de populară această metodă”, a spus el, comentând și propunerile venite de la nivel european privind scăderea prețului la energie.
În opinia expertului, România a înregistrat creșteri de preț semnificative în ultimii ani, iar recentele evoluții au amplificat această situație. „Suntem «campioni» la nivelul UE, în special după ceea ce s-a întâmplat în anul 2025. În același timp, e binevenită (scăderea prețului – n.red.) și consider că ceea ce s-a discutat acolo are o utilitate importantă.” El subliniază că prețul gazelor naturale a urcat aproape de cinci ori între 2019 și 2025, iar energia electrică a înregistrat aproape un salt de trei ori, schimbări care nu pot fi atribuite în totalitate unor factori izolați precum speculațiile legate de certificatele de carbon.
Chisăliță atrage atenția că o parte din inflație și din problemele economice curente ale țării sunt legate direct de creșterea prețurilor la carburanți, energie electrică și gaze naturale. El consideră că prioritatea trebuie să fie eliminarea cauzelor acestor creșteri, nu doar atenuarea efectelor.
Potrivit expertului, abordarea cauzelor implică efort analitic și intervenții care pot fi nepopulare deoarece nu oferă rezultate imediate, iar decidenții preferă adesea soluțiile care dau efecte vizibile pe termen scurt. Acest lucru explică alegerea unor măsuri care corectează simptomele în loc să trateze sursele problemei.
El mai spune că organizația pe care o conduce a publicat mai multe studii care estimează contribuția fiecărui factor la creșterea prețurilor și impactul pe care eliminarea lor l-ar avea asupra diminuării costurilor. Astfel de analize ar trebui să orienteze politicile publice pentru a obține rezultate sustenabile.
Un alt aspect semnalat este discrepanța între momentul în care țara produce energie și cel al cererii: producția este mare în vârful zilei, când consumul este mic, iar seara și dimineața cererea crește și resursele disponibile sunt insuficiente sau mai scumpe. Această incongruență structurală contribuie la volatilitatea și majorarea prețurilor.
Despre rolul instituțiilor externe, Chisăliță spune clar: „Nu este o problemă pe care să ne-o rezolve Uniunea Europeană. Este o problemă sistemică și este o problemă care trebuie să ne-o rezolvăm noi singuri, printr-o recalibrare a sistemului, de așa natură încât aceste lucruri să nu se mai repete și, dacă nu se mai repetă, cu siguranță vor aduce și prețuri mai mici”, a concluzionat expertul.
