Senatul cere clarificări privind dreptul de veto al României în UE
Senatul a adoptat o declarație prin care solicită Guvernului să precizeze dacă ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a primit un mandat explicit pentru semnarea unui document referitor la folosirea votului cu majoritate calificată în politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene.
Inițiativa cere, de asemenea, consultarea Parlamentului înainte ca România să susțină poziții care ar putea schimba regulile de luare a deciziilor în acest domeniu. Declarația reafirmă atât importanța apartenenței țării la Uniunea Europeană, cât și dreptul autorităților române de a apăra interesele naționale.
Ce informații solicită Parlamentul despre dreptul de veto al României în UE
Documentul îi cere Ministerului Afacerilor Externe să transmită Parlamentului, în cel mult 15 zile, actele și pozițiile relevante privind participarea României la grupul de state care discută extinderea votului cu majoritate calificată. Printre materialele solicitate se numără instrucțiunile și mandatele transmise reprezentanților români, documentele care au stat la baza semnării scrisorii comune și eventualele analize juridice privind efectele schimbării regulilor.
Senatorii solicită Guvernului să confirme dacă Oana Țoiu a avut un mandat anterior datei de 1 septembrie 2026 pentru semnarea documentului. Dacă a existat un asemenea mandat, Parlamentul cere să primească actul prin care acesta a fost acordat. Totodată, Executivul este întrebat dacă semnătura reprezintă un angajament politic și dacă președintele României a fost informat.
Declarația cere oprirea demersurilor privind extinderea majorității calificate până la consultarea Parlamentului și obținerea unui mandat politic explicit. Inițiatorii susțin că schimbarea mecanismului de vot poate influența capacitatea României de a-și apăra pozițiile în chestiuni strategice.
Rezultatul votului și argumentele inițiatorilor
Declarația a fost adoptată cu 64 de voturi pentru, 29 împotrivă și nouă abțineri. Potrivit formațiunii care a inițiat demersul, senatorii USR și PNL au votat împotrivă, iar cei ai UDMR s-au abținut.
Reprezentanții inițiatorilor afirmă că unanimitatea oferă fiecărui stat membru posibilitatea de a bloca o decizie pe care o consideră contrară intereselor sale. În opinia lor, trecerea la votul cu majoritate calificată nu ar fi doar o modificare procedurală, ci ar putea reduce influența fiecărui stat în politica externă comună.
Senatorul Petrișor Peiu a susținut că Parlamentul trebuie să fie informat și să poată aproba o schimbare de asemenea importanță. El a argumentat că interesele statelor membre nu sunt întotdeauna identice și că România trebuie să își păstreze mijloacele de protejare a intereselor naționale.
Inițiatorii mai cer ca poziția României să țină cont de teme precum securitatea flancului estic, regiunea Mării Negre, Republica Moldova, Ucraina și relația transatlantică. Declarația urmează să fie transmisă instituțiilor vizate.
Oana Țoiu respinge acuzațiile privind pierderea veto-ului
Oana Țoiu a contestat interpretarea potrivit căreia România ar renunța la dreptul de veto și a susținut că scrisoarea miniștrilor nu modifică regulile prevăzute de tratatele europene. „Este o minciună cap-coadă că România renunţă sau îşi pierde dreptul de veto în Uniunea Europeană”, a afirmat ministrul interimar.
Țoiu a explicat că, în anumite situații, trecerea la votul cu majoritate calificată presupune o procedură care implică unanimitatea liderilor și dezbaterea în parlamentele naționale. Ea a mai susținut că, potrivit tratatelor, un stat poate invoca motive vitale de politică națională pentru a se opune unei decizii.
Astfel, declarația Senatului solicită transparență și clarificarea mandatului acordat reprezentantului României, în timp ce ministrul afirmă că documentul semnat nu echivalează cu pierderea dreptului de veto.
