Un european din cinci consideră că dictatura este preferabilă democrației
Rezultatele sondajului: „dictatura este preferabilă democrației” și nemulțumirea față de funcționarea sistemelor democratice
Un sondaj recent arată că aproximativ 22% dintre cetățenii din câteva țări europene sunt de părere că, în anumite situații, dictatura ar putea fi o opțiune preferabilă democrației. Cercetarea, realizată la comanda unui think-tank și efectuată de un institut de sondaje, a fost publicată în premieră de un portal de știri politice și acoperă cinci state: Grecia, Franța, Suedia, Regatul Unit și România.
Studiul subliniază o nemulțumire larg răspândită legată de modul în care funcționează democrația în practică, mai frecvent decât o respingere a principiilor democratice în sine. Această frustrare se reflectă în datele pe țări:
- Grecia: 76% își exprimă nemulțumirea față de funcționarea democrației;
- Franța: 68% nemulțumiți;
- România: 66% nemulțumiți;
- Regatul Unit: 42% nemulțumiți;
- Suedia: 32% nemulțumiți.
Pe fondul acestei nemulțumiri, sprijinul pentru forțe populiste şi naţionaliste creşte în multe părți ale continentului, iar partidele de extremă dreapta au obținut rezultate importante în sondaje din mai multe state.
Asemenea schimbări regionale sugerează că diviziunile tradiționale între zonele Europei se estompează, iar peisajul politic devine mai complex, a comentat Dimitris Papadimitriou, profesor de științe politice.
În cuvintele sale: „Ţări precum România, care au cunoscut o creştere economică rapidă în ultimii ani, nu par să aibă o încredere mai mare în democraţia liberală”, arată Papadimitriou. „Ţări bogate precum Suedia se confruntă cu presiuni asupra instituţiilor democratice şi cu scăderea încrederii cetăţenilor în acestea. Franţa şi, într-o măsură mai mică, Marea Britanie se află într-o criză profundă. Grecia pare să se afle într‑un echilibru instabil între o criză generală de încredere în instituţiile sale şi o credinţă oarecum neclară în idealurile democraţiei”, a comentat politologul.
Pe lângă cei 22% care nu exclud, în anumite cazuri, o opțiune autoritară, sondajul arată că 26% sunt de acord cu afirmația: „Dacă în ţara mea ar exista un lider capabil şi eficient, nu m-ar deranja dacă acesta ar limita drepturile democratice şi nu ar fi responsabil în faţa cetăţenilor pentru acţiunile sale”. Totuși, o majoritate semnificativă (69%) respinge ideea unui regim autoritar.
„Sondajul nu exprimă o nemulţumire generală sau o respingere absolută a sistemului democratic”, a comentat George Siakas, profesor universitar. „Acesta exprimă nemulţumirea cetăţenilor faţă de modul în care funcţionează, cu caracteristici clare anti‑elite şi ‘anti‑establishment’.”
În ceea ce privește încrederea în instituții, Uniunea Europeană iese cel mai bine la acest capitol (43%), urmată de mass‑media (27%) și partidele politice (24%). Totodată, aproximativ o treime dintre respondenți nu consideră că ascensiunea extremei drepte reprezintă neapărat un pericol pentru democrație.
Sentimentul de distanțare față de partidele politice este puternic în anumite țări: 55% dintre respondenții din Grecia nu se simt apropiați de partidul pe care l-au susținut la ultimele alegeri, urmată de România (53%), Regatul Unit (47%), Franța (43%) și Suedia (32%).
Concluzia sondajului indică o dualitate: există fragilități și nemulțumiri reale legate de modul în care funcționează democrația, dar și o opoziție semnificativă față de înlocuirea ei cu regimuri autoritare.
