Transformarea resturilor vegetale în compost: proiect local din comuna Smeeni
Proiectul de transformare a resturilor vegetale în compost în Buzău
Autoritățile locale dintr-o comună din județul Buzău au demarat un proiect prin care resturile vegetale colectate de la gospodării sunt transformate în compost, în loc să fie arse pe terenuri sau în curți.
În Smeeni, locuitorii pot preda resturile vegetale la marginea localității. Primăria a achiziționat, din bugetul local, un utilaj care toacă fân, coceni de porumb și crengi, iar materialul mărunțit va fi transformat treptat în îngrășământ natural.
Despre modul de lucru al utilajului, jurnalistul Ioana Carpen a relatat: “Buldoexcavatorul preia resturile vegetale, le pune in tocător, unde sunt mărunțite în doar cateva minute”
Localnicii vin cu căruțele încărcate din toate satele comunei, iar inițiativa este privită ca o alternativă sigură la arderea resturilor: “Decât să mai dăm foc pe-acasă, pe-acolo, să facem Doamne ferește vreo prostie, le aducem frumos aici”, spune un bărbat.
Viceprimarul comunei a remarcat intensificarea activității primăvara aceasta, când mulți au făcut curățenie în gospodării: “Fluxul mare a fost în această primăvară, când oamenii și-au făcut curățenie prin curți. Au adus crengi, iarbă, toate uscăciunile care erau în curte”, spune Răzvan Necula.
Organizarea colectării urmărește ca, în aproximativ doi ani, materialul predat să revină la sursă sub formă de compost, folosit ca îngrășământ natural pentru grădini și terenuri agricole. Beneficiile, spun localnicii, includ îmbunătățirea solului și evitarea chimicalelor:
“Față de chimicale e mult mai bun. Ajută la creștere, la dezvoltare”, spune un alt localnic, în timp ce descarcă resturile vegetale din căruță.
Un fermier din zona județului Buzău subliniază avantajele economice și de durată ale compostului: “Remanența lui în sol este de până la 3-4 ani.
E o chestie foarte bună și pentru agricultură, și pentru legumicultură. Dacă el este făcut corect, prețul lui este mult inferior îngrășămintelor”, e de părere Georgian Calotă, fermier din județul Buzău.
Detalii practice despre proiectul de transformare a resturilor vegetale în compost
- Cost utilaj: aproximativ 250.000 lei, achitați din fonduri locale.
- Materiale acceptate: fân, coceni de porumb, crengi și alte resturi vegetale uscate.
- Capacitate: utilajul poate toca până la 4 tone de reziduuri uscate pe zi.
- Rezultat: compost folosit ca îngrășământ natural pentru grădini și câmpuri, cu remanență în sol de câțiva ani.
Inițiativa ilustrează cum o investiție locală poate reduce poluarea prin ardere și poate crește sustenabilitatea agriculturii la nivel de comunitate, oferind în același timp un produs util și mai ieftin decât îngrășămintele chimice.
