Rezistența la antibiotice: o amenințare majoră pentru sănătatea publică
Rezistența antimicrobiană (AMR) a fost identificată drept una dintre primele trei amenințări majore la adresa sănătății la nivel european. Peste 35.000 de persoane își pierd anual viața în Uniunea Europeană și în Spațiul Economic European din cauza infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la tratamentele convenționale.
De la descoperirea penicilinei, medicina a făcut pași uriași, însă folosirea excesivă sau nejustificată a antibioticelor a redus eficiența acestor medicamente esențiale. Astfel, multe tratamente pentru infecții bacteriene au devenit tot mai puțin eficiente din cauza apariției și persistentei tulpinilor rezistente.
Situația în Europa și în țară privind rezistența la antibiotice
Chiar dacă consumul de antibiotice a scăzut în ultimele două decenii în unele regiuni, nivelurile rămân ridicate în multe state europene. Un raport al unor autorități sanitare europene arăta că, în 2021, consumul exprimat în doze zilnice definite (DDD) era de 25,7 DDD la 1.000 de locuitori/zi în România, plasând-o în topul consumatorilor din Spațiul Economic European, urmată de alte câteva țări cu valori semnificativ mai mari decât media europeană (16,4 DDD).
Impactul asupra sănătății este sever: între 2016 și 2020, se estimează că între 31.000 și 39.000 de persoane au murit anual în 29 de țări europene din cauza infecțiilor rezistente. Totodată, în Europa se înregistrează sute de mii de infecții anual cauzate de bacterii rezistente, ceea ce subliniază urgentă necesitate a unor măsuri coordonate.
„Rezistența antimicrobiană (AMR) reprezintă o problemă tot mai gravă la nivel global. Aceasta apare atunci când agenții patogeni nu mai răspund la tratamentele obișnuite, făcând antibioticele și alte medicamente antimicrobiene ineficiente. În consecință, infecțiile devin mai greu sau chiar imposibil de tratat, ceea ce duce la creșterea riscului de răspândire a bolilor, la cazuri de îmbolnăvire severă și la o rată mai mare a deceselor” se arată pe site-ul unui institut național de sănătate publică.
Măsuri adoptate și obiective naționale
Pentru a limita fenomenul, autoritățile au elaborat strategii naționale și planuri de acțiune care urmăresc reducerea consumului de antibiotice și prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale. Un obiectiv asumat este diminuarea consumului uman de antibiotice cu aproximativ 27% până în 2030, printr-un cadru coordonat de politici publice și măsuri legislative.
Printre măsurile ce se aplică în diverse țări se numără eliberarea antibioticelor numai pe bază de prescripție medicală, restricții privind situațiile în care acestea pot fi eliberate fără rețetă și obligația de a consulta un medic ulterior în cazurile excepționale.
Un studiu publicat într-o revistă medicală de profil a constatat că aproximativ 30% dintre antibioticele prescrise în cabinete și unități medicale pot fi nejustificate, fiind administrate pentru infecții virale, împotriva cărora antibioticele nu au efect.
„În lipsa unor măsuri urgente și coordonate, lumea riscă să intre într-o eră post-antibiotică, în care infecțiile obișnuite ar putea redeveni letale. Ca răspuns, Adunarea Mondială a Sănătății (cea mai importantă reuniune globală din domeniul sănătății, la care participă reprezentanții celor 194 de state membre ale OMS, care iau decizii privind politica globală în domeniul sănătății), a adoptat în anul 2015 un plan de acțiune global axat pe cinci direcții cheie: educație și conștientizare; cercetare și supraveghere; prevenirea infecțiilor; utilizarea responsabilă a antimicrobienelor; stimularea investițiilor în soluții inovatoare” mai arată specialiștii în sănătate publică.
Cum poți preveni rezistența la antibiotice
Acțiunile individuale contează. Respectând câteva reguli simple, fiecare dintre noi poate contribui la limitarea răspândirii rezistenței la antibiotice:
- Urmați cu strictețe indicațiile medicului când vi se prescriu antibiotice și nu întrerupeți tratamentul mai devreme decât este recomandat.
- Utilizați antibiotice doar pe bază de prescripție medicală; evitați administrarea medicamentelor rămase din tratamente anterioare, cele primite de la alte persoane sau obținute fără rețetă.
- Preveniți infecțiile prin vaccinare adecvată și prin respectarea regulilor de igienă personală.
- Spălați-vă frecvent pe mâini, în special după tușit sau strănutat și înainte de mese, pentru a reduce transmiterea microorganismelor.
- Consultați farmacistul despre modul corect de eliminare a antibioticelor neutilizate pentru a evita contaminarea mediului.
Doar prin practici responsabile în sănătate publică, prescripție judicioasă și educație se poate limita dezvoltarea rezistenței la antibiotice și se poate proteja eficiența tratamentelor pentru generațiile viitoare.
