Boala de nod sinusal: monitorizarea care i-a salvat viața unei paciente de 72 de ani
Tina Radu, o femeie de 72 de ani din București, a mers la un control cardiologic pentru o monitorizare de 24 de ore a ritmului cardiac. Vizita de rutină s-a transformat neașteptat într-o intervenție care i-a salvat viața. „A fost ziua mea cu noroc“, spune pacienta.
Detaliile cazului și intervenția promptă
„A venit la control la momentul potrivit și, după o monitorizare atentă, am constatat că sunt îndeplinite criteriile pentru montarea unui stimulator cardiac bicameral, iar intervenția a avut loc în aceeași zi“, subliniază dr. Alexandrina Tatu-Chițoiu, medic primar cardiolog într-o clinică specializată.
Tina se îngrijea regulat de sănătatea ei: efectua controale periodice cardiologice după ce a fost diagnosticată cu hipertensiune, colesterol crescut și episoade de fibrilație atrială. Într-o zi, înainte de montarea dispozitivului pentru monitorizare, i s-a măsurat tensiunea și pulsul deoarece se simțea slăbită: „Nu aveam putere și respiram greu“.
Valoarea pulsului, coborâtă la 36 de bătăi pe minut, a declanșat procedurile de urgență. Pacienta a fost evaluată rapid, diagnosticată cu boala de nod sinusal și, în aceeași zi, i s-a implantat un stimulator cardiac bicameral. A doua zi a fost externată și a revenit la domiciliu.
„Dacă îmi povestea cineva că se poate întâmpla așa, nu aș fi crezut. Toate s-au legat extraordinar de bine. Probabil că a fost ziua mea cu noroc”, povestește Tina Radu.
De ce boala de nod sinusal poate fi greu de depistat
Boala de nod sinusal poate fi dificil de surprins dacă pacientul nu este monitorizat în momentele în care apar episoadele. Dr. Alexandrina Tatu explică că inima poate alterna între ritmuri foarte rapide și ritmuri foarte lente, iar cele lente nu sunt întotdeauna resimțite de pacient.
„De multe ori, pacienții simt ritmurile rapide, dar nu le simt pe cele lente. Iar cele lente pot duce la leșin (sincopă), cu urmări nefericite: fracturi osoase, traumatisme craniene etc.“, explică medicul.
O electrocardiogramă oferă doar o imagine punctuală; dacă episodul de ritm lent nu apare în acel moment, investigația poate părea normală. De aceea, când apar amețeli, pierderi de conștiență sau slăbiciune, este recomandată monitorizarea continuă a ritmului cardiac timp de 24 de ore sau chiar 7 zile.
Ce face, de fapt, stimulatorul cardiac
Stimulatorul cardiac nu corectează toate tulburările de ritm, dar are un rol precis: intervine atunci când pulsul scade periculos de mult. În cazul pacientei, alternanța dintre episoade de ritm rapid, asociate fibrilației atriale, și episoadele de ritm foarte lent impunea o protecție electronică a ritmului.
„Stimulatorul reglează perioadele de puls lent. În momentul în care pulsul scade sub o anumită limită, aparatul intră în funcțiune și obligă inima să bată într-un ritm sigur“, explică dr. Tatu.
Fără această protecție, medicamentele folosite pentru a controla fibrilația atrială – care încetinesc ritmul cardiac – ar fi fost riscane pentru o pacientă care deja întâmpina episoade severe de încetinire a pulsului. „Ca să putem trata momentele de puls rapid, trebuie să avem protecția stimulatorului. Altfel, medicamentele care încetinesc bătăile inimii nu pot fi administrate în siguranță la un pacient care are deja perioade de ritm foarte lent“, explică medicul cardiolog.
Riscurile asociate episoadelor de puls foarte lent
Leșinurile sau episoadele repetate de amețeală asociate cu puls scăzut nu trebuie ignorate, mai ales la persoanele cu istoric cardiac. Un episod de sincopă poate conduce la căderi cu fracturi, traumatisme craniene sau poate pune în pericol viața în trafic.
„Nu trebuie să ne gândim doar la inimă, deși acolo este problema principală. Un pacient poate leșina pe stradă, în fața unei mașini, poate cădea, se poate lovi sau poate provoca un accident dacă se află la volan“, explică medicul.
În formele severe există riscul opririi cardiace, motiv pentru care episoadele cu puls foarte lent, însoțite de pierdere a conștienței, slăbiciune extremă sau dificultăți de respirație, trebuie evaluate rapid.
Sfaturi pentru pacienți și viața după implant
„Mi-am învățat familia să nu aștepte să se agraveze problemele“ – acesta este principiul după care se conduce Tina. Ea încurajează controalele regulate și atenția la semne timpurii.
Dr. Tatu subliniază că pacienții care merg regulat la consultații și comunică clar simptomele facilitează stabilirea diagnosticului. „Este foarte important ca pacientul să identifice simptomele și să le spună medicului. Dacă povestește că are amețeli, leșinuri sau episoade în care se simte foarte slăbit, medicul știe că trebuie să investigheze mai departe“, explică medicul.
Stimulatorul implantat de către dr. Nic-Claudiu Dragotoiu este verificat periodic; în cazul pacientei, controalele sunt programate la aproximativ șase luni. De regulă, pacienții nu au restricții majore în viața de zi cu zi, dar trebuie să anunțe întotdeauna personalul medical despre existența stimulatorului înaintea unor proceduri și să continue monitorizarea și tratamentul pentru fibrilația atrială.
