Drona care a lovit Galați: ce s-a întâmplat și ce măsuri ia Ministerul Apărării
Ministerul Apărării Naționale a oferit clarificări privind incidentul în care o dronă a lovit, în noaptea de vineri spre sâmbătă, o gospodărie și un stâlp de electricitate în județul Galați. Conform comunicatului oficial, aparatul a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ patru minute și a parcurs circa 15 km în spațiul aerian național.
Drona care a lovit Galați – momentul detectării și reacția forțelor
În noaptea incidentului, forțele de apărare au monitorizat apariția unui val de drone în zona de graniță cu Ucraina. În comunicatul ministerului se arată clar că au fost ridicate aeronave aliate pentru poliție aeriană întărită, iar sistemele terestre de apărare au fost pregătite pentru interceptare.
„Radarele MApN au detectat, în jurul orei 2:00 dimineața, un atac cu drone al Federației Ruse în proximitatea frontierei cu Ucraina, la nord de Dunăre. Centrul Aerian de la Torrejon din Spania a ordonat ridicarea a două aeronave britanice Eurofighter Typhoon din Serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită de la Baza 86 Aeriană Borcea. Sistemele de apărare aeriană cu baza la sol au fost trecute în poziție de trage”re”
Ministerul a transmis că aeronavele aliate au detectat pe radare un semnal intermitent deasupra unei localități din Ucraina, pentru mai puțin de un minut, iar piloții au primit autorizație de angajare a țintei. Totuși, ținând cont că aparatul s-a aflat constant deasupra teritoriului ucrainean, nu s-a intervenit din aer.
„Piloții au avut autorizare să angajeze ținta, însă aceasta s-a aflat în permanență deasupra teritoriului ucrainean, astfel că nu s-a putut trage asupra ei. Radarele de la sol au urmărit un număr de 15 drone în spațiul aerian ucrainean, care au intrat în picaj în zona localității Reni, unde au fost pierdute de pe radar, după care s-au raportat explozii pe teritoriul ucrainean Una din drone a continuat zborul la joasă înălțime deasupra lacului Brateș și a lovit un atelier dintr-o gospodărie și un stâlp de electricitate de pe domeniul public”
Ce a stabilit analiza inițială și descrierea aparatului
Ministrul Apărării a anunțat că fragmentele recuperate vor fi analizate, iar autoritățile au luat măsuri pentru a asigura siguranța în zona descoperirii acestora. Echipe specializate vor detona controlat resturile și au fost efectuate evacuări pe traseul transportului lor.
„După motor și caracteristici, este vorba despre o dronă de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia, care a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național”,
Limitările sistemelor de monitorizare și răspunsul militar
Oficialii au explicat că monitorizarea spațiului aerian la altitudini foarte joase rămâne dificilă, în special în zone de relief care pot crea unghiuri moarte pentru radarele fixe. Pentru astfel de situații se folosesc radare mobile locale, dar numărul lor este limitat și sunt amplasate acolo unde riscurile sunt considerate cele mai mari.
„Armata Română are capacitatea de monitorizare completă a spațiului aerian românesc, de la o anumită altitudine în sus. Pentru zborul unor obiecte mici, la altitudini foarte joase, in zone cu relief care limitează capacitățile radar, sunt dezvoltate și integrate în sistemul național de monitorizare soluții radar „mobile”, locale, care “văd tot”. Dar da… numărul acestora este unul limitat și specialiștii militari le concentrează acolo unde riscurile sunt mai mari. Din evoluția atacurilor rusești în Ucraina aproape de granița României, până acum nu au fost indicii pentru o astfel de evoluție în zona în care s-au regăsit fragmentele de dronă azi-noapte”.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a arătat însă că, în prezent, România nu dispune de capabilități dedicate de luptă anti-dronă, ceea ce a dus la accelerarea programelor de înzestrare și la solicitarea sprijinului aliaților din NATO pentru a acoperi acest deficit. El a avertizat că în spațiul public au fost create așteptări care nu corespund capacităților reale ale Armatei Române: „Politicienii au creat așteptări nerealiste: nu, nu avem capabilități de luptă anti-dronă.”
Miruță a subliniat totodată că autoritățile au început testele soluțiilor dezvoltate de companiile românești și că, pentru a fi achiziționate, sistemele trebuie demonstrate în condiții reale: „Avem nevoie de orice soluție care funcționează, dar nu de PowerPoint și PDF.”
- Evaluare imediată a poziționării sistemelor de monitorizare în proximitatea frontierei estice;
- Replanificare și integrare diferită a capabilităților existente în fiecare lună;
- Achiziții și consolidare de noi capabilități antiaeriene pentru a acoperi amenințările la joasă altitudine.
De ce unele drone rămân greu observabile și riscurile unei interceptări cu rachete
Piloții aliați care decolează de pe baze din țară acționează după proceduri stricte, care cer confirmarea țintei din surse independente înainte de deschidere a focului. Acest protocol reduce riscul unor incidente, dar limite tehnice persistă când obiectele zboară la altitudini foarte joase.
„Este o procedură specifică, iar confirmarea se face instant, în lanțul de autorizare. În momentul în care ținta este validată, există autorizație de angajare”
De asemenea, utilizarea rachetelor aer‑aer în astfel de cazuri ridică probleme: resturile sau un proiectil ce continuă traiectoria după impact pot pune în pericol zone populate, motiv pentru care deciziile de angajare sunt luate cu foarte mare atenție.
„Aceste scenarii sunt analizate în timp real, iar deciziile sunt luate cu atenție pentru a evita pagube colaterale”
Ipoteza unei devieri din traiectorie și cooperarea internațională
Analiza fragmentelor va încerca să stabilească dacă aparatul a fost lovit de apărarea antiaeriană ucraineană sau dacă a deviat din formația inițială. Ancheta rămâne în curs și nu există încă o confirmare finală a acestei ipoteze.
„Este posibil să fi fost deviată din traiectoria inițială, dar această ipoteză nu este încă confirmată”
Oficialii au reiterat existența unui dialog permanent cu aliații și partenerii, atât la nivel tehnic, cât și politic, pentru a adapta răspunsul la noile tipuri de amenințări și pentru a proteja populația.
„Nu există nicio țară care să acopere absolut toate scenariile. Chiar și cele mai performante armate din lume se confruntă cu limite tehnice. Este un proces continuu, în care apar noi amenințări și sunt dezvoltate noi soluții”
Programele de înzestrare, programul SAFE și solicitarea NATO
Ministrul interimar a anunțat că Ministerul Apărării va semna opt proiecte de înzestrare, inclusiv pentru sisteme moderne de combatere a dronelor, despre care a afirmat că reprezintă unele dintre cele mai importante investiții realizate de Armata Română în ultimele două decenii. Miruță a precizat că majoritatea proiectelor au fost finalizate și că documentele urmau a fi semnate în aceeași seară: „Vom semna în seara asta ultimele contracte.”
El a detaliat stadiul proiectelor SAFE: au fost 11 proiecte inițiale de achiziții individuale, din care unul privind arma de asalt a fost transferat la MAI, iar unul privind transportoarele blindate Piranha a fost respins din cauza unui preț de achiziție considerat dublu. Restul, opt proiecte, au fost finalizate. Miruță a afirmat că fondurile disponibile prin SAFE vor fi utilizate integral și, dacă este necesar, realocate către alte programe de înzestrare: „Ce am promis, că nu pierdem niciun ban din SAFE, e adevărat. Salvăm șantierul naval de la Mangalia, 8,31 milioane de euro pentru Piranha au fost redistribuiți pentru achiziționarea mașinăriei de luptă a infanteriei.”
Referitor la cooperarea cu NATO, ministrul a reamintit că solicitarea României pentru capabilități suplimentare pe flancul estic a fost aprobată la nivel aliat la începutul anului – pe 6 februarie 2026 -, însă echipamentele promise nu au fost încă livrate. Miruță a menționat un orizont de livrare estimat pentru echipamentele achiziționate pe cale normală în 2027-2028 și a declarat că autoritățile au cerut aliaților un transfer temporar de capabilități până la sosirea acestor echipamente: „Solicităm așadar să existe un transfer de capabilități pentru România.”
Ministrul a respins, de asemenea, informațiile potrivit cărora el ar fi semnat aprobarea pentru armamentele livrate de anumite companii externe în mandatul său, explicând că respectivele contracte fuseseră semnate anterior preluării funcției: „Nu este adevărat. Ministrul Miruță nu a semnat acest contract, era semnat înainte.”
