De ce România nu a doborât drona rusească în spațiul său aerian
Pe 9-10 septembrie, în spațiul aerian polonez au pătruns circa 20 de drone rusești, dintre care patru au fost doborâte de armată. România a avut o situație similară pe 13 septembrie, când o dronă rusească a survolat spațiul nostru aerian timp de 50 de minute, fiind interceptată de două avioane F-16, dar fără a fi doborâtă.
Explicația președintelui Nicușor Dan
Președintele României, Nicușor Dan, a explicat că legislația nouă prevede doborârea tuturor amenințărilor aeriene, inclusiv drone. Totuși, în cazul dronei interceptate în România, decizia a fost una de oportunitate, iar forțele aeriene au preferat să o însoțească, evitând să o doboare.
El a declarat: „Pe drona care a stat 50 de minute exista, conform ordinului din iunie, cei din avion puteau să o doboare, însă a fost o decizie de oportunitate să nu tragă”.
Diferența față de Polonia, care a doborât patru drone din douăzeci, se datorează circumstanțelor și condițiilor specifice fiecărui incident, nu unei abordări strategice diferite. „Sunt drone, rachete, avioane cu pilot militare și avion cu pilot civile. Pentru toate aceste patru, legea veche nu mai era aplicabilă. S-a dat o lege nouă, care spune că le doborâm pe toate. După care pentru drone a fost un ordin de ministru, pentru celelalte s-a decis azi, de la caz la caz, dar procedura este foarte clară”, a explicat președintele.
„De ce polonezii au făcut diferit lucrurile? Au făcut diferit în patru din 20. Noi nu am tras, pentru că a fost o decizie de oportunitate”. „Și noi am fi tras dacă ar fi fost întrunite condițiile. Nu e o diferență de abordare între noi și polonezi. A fost o chestiune de conjunctură și decizia lor a fost să nu tragă în momentul ăla”, a mai spus Nicușor Dan.
În Polonia, conform spuselor președintelui, chiar dacă au existat 20 de drone, doar patru au fost doborâte de armată, ceea ce arată o măsură selectivă a reacției defensive în funcție de contextul fiecărei situații.
Președintele a subliniat și faptul că tipurile de amenințări aeriene sunt multiple și că legislația și procedurile trebuie să le acopere pe toate, inclusiv drone, rachete și avioane cu pilot, militare sau civile.
De asemenea, a explicat diferențele clare între tipurile de amenințări: drone, rachete, avioane cu pilot militare și avioane cu pilot civile, menționând că pentru fiecare dintre aceste categorii s-au adoptat reguli și ordine specifice pentru intervenție.
Președintele a mai menționat că, în cazul unui incident, decizia de a trage sau nu este una de oportunitate și depinde de evaluarea riscurilor, iar în cazul dronei care a survolat 50 de minute spațiul aerian românesc, statul român a considerat oportun să nu deschidă focul.
El a mai punctat că „în Polonia au fost doborâte patru din 20″, referindu-se explicit la incidentul din noaptea de 9 spre 10 septembrie, și a clarificat că procedurile sunt similare, iar diferențele sunt de natură conjuncturală și de oportunitate, nu de principiu.
Totodată, a menționat că „în Polonia au fost doborâte patru din 20″ de drone, punând în context faptul că, deși au avut o reacție fermă selectivă în patru cazuri, în celelalte situații au ales să nu tragă, decizie ce a ținut de conjunctură și oportunitate.
Președintele Nicușor Dan a mai precizat că România a ridicat două avioane de luptă F-16 pentru interceptarea dronei, iar decizia de a nu o doborî a fost conformă cu ordinul din iunie și a fost o alegere de oportunitate pentru a nu escalada situația tensionată.
Ordinele și deciziile legale privind doborârea dronelor
În România, pe lângă legea nouă care reglementează doborârea tuturor tipurilor de amenințări aeriene, inclusiv dronele, a fost emis un ordin de ministru specific pentru drone, care detaliază procedura de intervenție. Pentru alte categorii de amenințări aeriene, deciziile se iau la caz, iar procedura este clară și bine definită, conform declarațiilor președintelui.
Președintele a mai precizat că legea nouă acoperă patru tipuri de amenințări aeriene: drone, rachete, avioane cu pilot militare și avioane cu pilot civile, iar pentru fiecare categorie s-au stabilit reguli și ordine specifice de intervenție.
În ziua în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a decis cine are atribuția de a dispune doborârea dronelor care pătrund în spațiul aerian românesc, această procedură a fost clarificată, prevăzând o analiză riguroasă a situației și o evaluare a oportunității de a deschide focul, ținând cont de riscurile și implicațiile strategice ale fiecărui incident.
Contextul deciziei și rolul CSAT
În ziua în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis cine are atribuția de a dispune doborârea dronelor care pătrund în spațiul aerian românesc, președintele a explicat importanța unei proceduri clare și a unei decizii bine argumentate în astfel de situații delicate.
El a subliniat că, deși legea și ordinele stabilesc cadrul legal pentru acțiune, decizia finală privind doborârea dronei interceptate a fost una de oportunitate, reflectând o abordare prudentă pentru evitarea escaladării sau a consecințelor nedorite.
Viitoarele răspunsuri și securitatea flancului estic
Președintele a subliniat că, în cazul în care condițiile vor cere, răspunsul României, ca și al țărilor din Flancul Estic, va fi ferm și bine sancționat: „Bineînțeles, dacă condițiile sunt întrunite, răspunsul va fi foarte ferm, și nu doar în România, ci în toate țările din Flancul Estic”.
Detalierea situației din Polonia
Referindu-se la incidentul din Polonia, președintele a menționat că în noaptea de 9 spre 10 septembrie spațiul aerian polonez a fost invadat de aproximativ 20 de drone rusești, dintre care patru au fost doborâte de armata poloneză. În restul cazurilor, armata a aplicat o măsură de prudență similară cu cea a României, alegând să nu deschidă focul, ceea ce evidențiază o reacție evaluată diferențiat, în funcție de context și oportunitate.
Detalii suplimentare despre decizia de oportunitate
Președintele Nicușor Dan a explicat mai detaliat că decizia de a nu doborî drona rusească care a survolat spațiul aerian românesc a fost una de oportunitate pentru a nu escalada situația tensionată. Această decizie a fost luată ținând cont și de diferențele între tipurile de amenințări aeriene – drone, rachete, avioane cu pilot – și de reglementările specifice din noua legislație și ordinele emise.
Astfel, chiar dacă conform ordinului din iunie aeronavele militare aveau competența să doboare drona, s-a apreciat că nu erau întrunite condițiile optime pentru a deschide focul. Această abordare prudentă arată o evaluare detaliată a riscurilor și a contextului strategic, punând accent pe evitarea unor eventuale escaladări care ar putea avea consecințe serioase.
